Valea obstacolelor pentru români

Un grup de 40 de elevi din Valea Timocului au avut parte, recent, de o experienţă cu totul deosebită la Cluj-Napoca. Tinerii au putut vedea ce înseamnă să trăieşti într-un oraş multicultural şi să afle câte ceva din valorile Uniunii Europene. Elevii s-au arătat extrem de încântaţi de această experienţă iar mulţi dintre ei au spus că vor depune toate eforturile pentru a urma cursuri universitare în România.

Acţiunea a avut loc în cadrul unui proiect derulat de Asociaţia Concordia Transilvană în colaborare cu 20160816_104735_003Fundaţia Dor, prin care se doreşte ca tinerii români din Serbia de Răsărit să înţeleagă că nu sunt vlahi, aşa cum li se spune la şcoală, ci români. În cadrul periplului prin Cluj-Napoca, pe lângă vizitarea unora din marile obiective culturale şi turistice, elevii timoceni au avut ocazia de a fi primiţi de reprezentanţi ai universităţilor clujene, respectiv ai Universităţii „Babeş-Bolyai” şi ai Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară.

„Scopul acestei excursii este de a dărâma zidurile create în mintea copiilor români din Serbia de Răsărit. Aceştia află la şcoală că ei nu sunt români ci vlahi şi că românii de la Nord de Dunăre sunt ţigani. Am ales Clujul din două motive. O dată acest oraş se află în inima Transilvaniei, o zonă bogată în ceea ce priveşte românismul, iar pe de altă parte am ales Clujul pentru că este un model de multiculturalism”, a afirmat profesorul Irimie Popa, unul dintre iniţiatorii proiectului, precizând că este pentru prima dată când un număr atât de mare de copii din Valea Timocului vizitează municipiul Cluj-Napoca.

Natalia Jivanovici este absolventă de liceu şi vine pentru prima dată la Cluj-Napoca. Tânăra spune că pentru ea această excursie a fost o oportunitate deosebită de a cunoaşte un oraş european şi multicultural. „Am văzut, încă o dată, că România nu este o ţară urâtă, locuită doar de ţigani, aşa cum încearcă unii să ne arate”, a precizat Natalia. Ea va începe în această toamnă cursurile Facultăţii de Economie din Târgu Jiu, după care intenţionează să vină la Cluj-Napoca pentru a face masteratul. Natalia Jivanovici a mărturisit că îşi doreşte însă ca după terminarea studiilor în România să se întoarcă în Serbia pentru a pune umărul la dezvoltarea comunităţii româneşti de acolo.

Timocul sau Valea Timocului este o regiune situată în nordul Peninsulei Balcanice (în estul Serbiei şi nord-vestul Bulgariei), de-a lungul râului Timoc şi în zonele montane adiacente acesteia. Este formată din judeţele sârbeşti Branicevo, Morava de Est, Bor şi Zaiecar, precum şi regiunea bulgară Vidin. Uneori, regiunea este numită Tribalia (după Tribali, o ramură a dacilor din antichitate, care a trăit în nord-vestul Bulgariei de azi). În această regiune trăieşte o importantă populaţie românească, numită de către slavi drept “vlasi” (valahi, vlahi). Potrivit unor oameni de ştiinţă, aici trăiesc aproximativ 400.000 de români. Statisticile oficiale sârbeşti spun însă că ar fi doar 42.075 români (împărţiţi în vlahi şi români).

Situaţia acestora este de-a dreptul sumbră din punctul de vedere al păstrării identităţii naţionale. Pe lângă faptul că sunt divizaţi, românii sunt supuşi unui proces agresiv de deznaţionalizare şi asimilare. Aceşti oameni nu se bucură cum ar trebui de libertatea cuvântului, de biserici în care să se oficieze în limba română şi de dreptul fundamental la educaţie în limba maternă.

În 2013, după o pauză de aproape de 200 de ani, limba română a fost reintrodusă în Valea Timocului ca obiect de studiu facultativ. Cu toate acestea, până acum, responsabilii din învăţământ nu au reuşit să pună la dispoziţia elevilor şi profesorilor nici manule şi nici programă şcolară. Mai mult, autorităţile cât şi conducerea şcolilor din Serbia de Est apelează la diverse metode pentru a-i descuraja pe tineri să urmeze cursurile de limba română.

Diana Solkotovici este însoţitoarea grupului de 40 de tineri timoceni veniţi să viziteze Cluj-Napoca. Ea a devenit, în 2013, prima profesoară de limba română atestată de statul sârb pentru Serbia de Răsărit, iar în prezent ea predă limba română în şcoli din Valea Timocului. Dascălul povesteşte că la şcolile din Valea Timocului, limba română este predată de doar patru profesori în condiţii extrem de dificile.

“Din 2013, limba română s-a predat la şcolile din Valea Timocului ca materie opţională iar acum, pe 22 iunie, Ministerul a trecut limba română atât ca materie opţională cât şi facultativă. Această materie, de altfel, nu s-ar fi studiat dacă Serbia nu ar fi dorit să intre în UE. În acest context, politicienii români au cerut pentru minoritatea română anumite drepturi legate de biserică şi de învăţământ. În ceea ce priveşte şcoala, Ministerul Educaţiei din Serbia a crezut că programul de predare a limbii române nu o să aibă succes. Cu toate acestea, în 2012, în urma unei anchete generale, toată lumea a fost surprinsă de faptul că 1680 de părinţi au semnat că doresc limba română pentru copiii lor. A fost un număr foarte mare iar Ministerul a fost efectiv umilit”, a explicat Diana Solkotovici, menţionând că în acest context a fost introdus un program pilot de limba română care a durat însă câteva luni.

“În programul pilot au fost implicate anumite instituţii plătite din bugetul de stat al Serbiei. Programul s-a derulat doar pe parcursul weekendului şi în trei localităţi din Serbia de Răsărit, în care erau foarte puţini elevi interesaţi să înveţe limba română. După acest program pilot, în 2013 s-a pornit cu orele de limba română ca obiect facultativ în şcolile generale şi licee”, a menţionat profesoara de limba română.

Diana Solkotovici a spus că pentru a putea preda româna într-o şcoală, potrivit legii, e nevoie de cel puţin 15 elevi, arătând că în situaţia în care sunt doar 14 elevi care vor să înveţe această materie nu se poate forma grupa, ceea ce face ca limba română să nu se mai poată preda. “Legea spune că grupele trebuie formate din 15 copii. Au fost şcoli care au 30 de copii din care s-au înscris opt sau nouă şi nu s-a mai predat limba română. Mi s-a întâmplat să am un liceu cu 29 de copii cu vârste între şase şi 18 ani care doreau limba română şi a trebuit să înveţe toţi în aceeaşi grupă”, a arătat profesoara.

Diana Solkotovici a afirmat că în primul an în care s-a predat limba română în Serbia de Est, în 2014, a fost chemată la Zajecar, la 120 de kilometri de Kladovo, promiţându-i-se că, pe lângă salariu, va primi bani pentru cazare şi transport. Cu toate acestea, nici acum, spune profesoara, nu a primit bani pentru transport şi cazare, ceea ce a determinat-o ca în anul următor să se întoarcă la Kladovo pentru a-i învăţa pe copii de aici limba română.

Diana Solkotovici a ţinut să explice, că în anumite şcoli, orele de limba română sunt programate între 7 şi 8 dimineaţa, fiind dificil pentru elevi să ajungă aşa devreme la şcoală. “De multe ori autobuzul ajunge după 7,30 iar copiii mai fac câte 15-20 de minute din ora de română. Anul trecut am avut orele vinerea de la 13,20 la 15,15. Gândiţi-vă ce înseamnă să stai vinerea de la 7,15 până la 15,15 la şcoală. În primul an, copiii care aveau opt ore aveau ultimul autobuz la 14,10. În încercarea de a fi scoşi din program directorul unui liceu le-a spus următorul lucru: “Dacă vă permiteţi luxul de a vă înscrie la un curs facultativ înseamnă că aveţi bani şi de taxi. Nu aveţi voie să plecaţi cu autobuzul sau să veniţi mai târziu la ore. Dacă nu vă încadraţi în programul şcolii mai bine nu veniţi”, a subliniat profesoara.

Aceasta a mai adăugat că un alt moment de încercare de descurajare a părinţilor să-şi înscrie copiii la limba română a fost când li s-a spus să fie atenţi ce semnează “că cineva o să vă vadă semnătura iar pâinea pe care o aduc pe masă poate ţine de un obiect facultativ”.

Potrivit dascălului timocean, în acest an seria măsurilor de descurajare a tinerilor să urmeze cursuri de limba română a fost completată, la una din şcoli, cu decizia de a introduce limba română la categoria materii opţionale  alături de informatică. În acest context, profesoara crede că vor fi foarte puţini copii înscrişi la limba română pentru că majoritatea vor prefera informatica.

Cosmin PURIŞ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.