Va deveni Finlanda noul “scandalagiu” din UE şi Eurogrup?

Helsingin Sanomat

Cererea din partea Finlandei de garanţii suplimentare pentru împrumuturile acordate Greciei precum şi respingerea, alături de Olanda, a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen au fost interpretate drept un semn al unei noi politici finlandeze privind Uniunea Europeană. Din acest motiv, premierul Jyrki Katainen va trebui să explice poziţia ţării sale faţă de aceste probleme.

Principalii arhitecţi ai acordului privind garanţiile suplimentare sînt premierul Katainen şi ministrul de finanţe Jutta Urpilainen. Calcularea costului economic al acordului este foarte complicată, dar preţul politic al operaţiunii garanţiilor suplimentare va fi clar destul de repede. Deja în lunile următoare Helsinki va trebui să-şi promoveze propriile interese în UE şi Eurogrup. Acolo se va vedea ce gîndesc celelalte ţări despre Finlanda.

Katainen a declarat că operaţiunea va “lăsa un fel de marcă”. El a recunoscut că Finlanda va fi sub cercetare atentă în UE în următorii ani şi prin urmare îl aşteaptă o muncă foarte dificilă.
Deja în această toamnă Katainen va explica poziţia Finlandei în cursul unui turneu extins în Europa. Îi va informa atît pe politicieni cît şi mass-media străine, care au criticat ţara luni de zile. Deosebit de virulent în critică a fost ziarul economic britanic Financial Times, care a caracterizat recent cererile Finlandei de garanţii suplimentare drept “perverse”.

În plus faţă de disputa privind garanţiile suplimentare, Katainen va trebui să explice de ce Finlanda, alături de Olanda, a respins aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen. Şi acest lucru a fost interpretat ca un semn al unei noi politici finlandeze privind UE. Nu este de fapt cazul. Guvernul a continuat pur şi simplu linia politică lipsită de entuziasm a predecesorilor săi. Finlanda a fost cîndva împotriva admiterii Bulgariei şi României ca membri ai UE, iar guvernul lui Matti Vanhanen a fost de acord doar în 2004, după o presiune îndelungată.

Este ironic faptul că, la momentul respectiv, cea mai mare presiune a venit din partea Olandei – care deţinea preşedinţia semestrială a UE. Acum, Olanda, de asemenea, trebuie să admită că Bulgaria şi România au fost acceptate prea devreme în UE şi pe bază greşită.

Odată ce cineva este demascat, suspiciunile vor rămîne întotdeauna. Cerînd garanţii suplimentare, Finlanda a deviat de la linia sa politică tradiţională prudentă şi conciliantă pe care a urmat-o de cînd a devenit membră a UE, în 1995. Acum, şi alte ţări se întreabă dacă schimbarea a fost o abatere temporară cauzată de alegerile parlamentare din primăvară, sau dacă linia politică a Finlandei a suferit o revizuire permanentă. Va deveni Finlanda noul scandalagiu din UE şi Eurogrup?