Următoarea “Grecie” este Slovenia

L’Espresso

Slovenia se află la un pas de “default” (incapacitate de plată). Politicile de austeritate impuse de UE nu au făcut decît să agraveze lucrurile. În “liniştita” ţară alpină au izbucnit greve şi proteste împotriva tuturor partidelor.

“Europa, stai calmă, ne descurcăm singuri. Nu sîntem Irlanda sau Spania. Şi nimeni să nu îndrăznească să ne compare cu Atena, deoarece “Slovenia nu este Grecia” “, a subliniat cu fermitate, în urmă cu un an, cotidianul economic de la Ljubljana, “Finance”.

Tocmai spectrul “bailout-ului” este cel care planează acum asupra acestei ţări, odată un model de virtuozitate financiară şi bună guvernare, de capitalism atenuat de o asistenţă socială de tip scandinav. Un model recompensat cu aderarea la UE şi NATO în 2004, iar trei ani mai tîrziu, prima ţară ex-socialistă care a făcut pasul cel mare, adoptînd moneda unică. Vremuri apuse, cele ale creşterii medii de 4% pe an, anulate de criza globală.

Cifrele actuale vorbesc, în schimb, de un şomaj de 12%, o recesiune îndelungată începută în 2009 şi un colaps al PIB-ului de 8%. Slovenia este de acum un fost “tigru economic” cu “ghearele tăiate” şi care va fi singura ţară din Europa Centrală şi de Est care va înregistra o creştere negativă şi în 2013. Dar pericolul cel mai mare este reprezentat de principalele bănci cu participaţie de stat, care au nevoie de o injectare de cel puţin 3-4 miliarde de euro pentru o nouă recapitalizare, directă sau realizată prin crearea unei “bad bank” publice, care ar urma să absoarbă activele toxice.

Unde se vor găsi banii? Statul are resursele necesare pentru a interveni, a dat asigurări guvernul de centru-dreapta condus de Janez Jansa, înainte de răsturnarea lui, şi care a încercat cu obstinaţie să şteargă imaginea Sloveniei de “Spanie a Europei Centrale” – recenta definiţie dată de analiştii de la Raiffeisen.

Sectoarele imobiliar şi construcţii au fost afectate de criză, lăsînd o gaură în bilanţurile băncilor şi moştenire guvernului obligaţia de a le salva. Aceasta deoarece, spre deosebire de alte ţări est-europene, în Slovenia instituţiile creditoare sînt în mare parte “interne”, iar statul rămîne unul dintre acţionarii de referinţă. Atunci cînd băncile, deja în 2012, “au avut nevoie să fie recapitalizate”,  în Slovenia, “costurile procesului au fost asumate de stat”, într-o versiune în miniatură a “cazului irlandez”.

Slovenia, însă, spre deosebire de Dublin, nu a cerut încă ajutor Europei. Dar cît va mai rezista? “Nu ar trebui să fie neapărat un bailout”. “Dificultăţile slovene pot fi abordate şi cu o recapitalizare finanţată prin intermediul pieţei”.

“Slovenia se află într-o situaţie dezavantajată, ca şi alte ţări din UE, în special din zona euro”, a afirmat Maks Tajnikar, unul dintre cei mai proeminenţi economişti sloveni, care a amintit însă bazele macroeconomice solide ale Ljubljanei, în special raportul redus dintre datoria publică şi PIB. Acesta a crescut însă de la 18% în 2008 la 50% în prezent şi se preconizează să fie în jur de 70% în caz de noi recapitalizări.

Tajnikar a pus totodată degetul şi pe altă rană a Ljubljanei. “Urmăm o politică economică total greşită, dictată de Bruxelles. Măsurile de austeritate nu dau roade în Spania, Portugalia, Italia şi nici aici. Aş putea fi optimist numai dacă se vor schimba radical politicile economice”, a explicat el.

Politicile de austeritate extremă şi reforme dure destinate să reducă deficitul au fost continuate de un tot mai izolat premier Jansa. Izolat, deoarece majoritatea care l-a sprijinit s-a destrămat, nu numai din cauza nepopularităţii austerităţii, ci mai ales în urma acuzaţiilor de presupuse nereguli fiscale atribuite premierului de Comisia naţională anticorupţie. Jansa le-a respins, etichetîndu-le drept complot “comunist”. Acuzaţiile l-au vizat şi pe liderul opoziţiei şi primar al Ljubljanei, Zoran Jankovic.

Ambii s-au aflat în vizorul a ceea ce a devenit cea mai amplă mişcare de masă din istoria recentă a Sloveniei. Mii de persoane – la 8 februarie la Ljubljana erau 20.000, o cifră de excepţie pentru o ţară care are 2 milioane de locuitori – protestează din noiembrie împotriva “elitelor politice de dreapta şi de stînga”, împotriva “corupţiei răspîndite” şi împotriva “măsurilor de austeritate”, a afirmat Uros Lubej, purtător de cuvînt al “Vseslovenska Ljudska Vstaja”, revolta populară slovenă.

La 9 martie, la Ljubljana, se preconizează că vor ieşi în stradă peste 20.000 de persoane pentru a-şi exprima nemulţumirea. Slovenia, care a visat să fie ca Austria, a descoperit în schimb că are politicieni, probleme şi vicii mai asemănătoare cu cele italiene.