Unirea Principatelor marcată la Cluj-Napoca prin mesaje de unitate

Împlinirea a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române a fost marcată, duminică, la Cluj-Napoca printr-un ceremonial militar şi religios organizat la Statuia lui Alexandru Ioan Cuza. În cadrul evenimentului au transmis mesaje de unitate şi au depus jerbe de flori la statuia domnitorului, iar pentru prima dată, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, nu s-a jucat Hora Unirii.

Festivitățile au debutat la ora 12,30 cu intonarea Imnului Naţional al României, după care a fost oficiată o slujbă religioasă de un sobor de preoți militari și civili în frunte cu IPS Andrei Andreicuț, mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. În cuvântul transmis celor prezenți IPS, Andrei Andreicuț a ținut să sublinieze că

Alexandru Ioan Cuza și cei mulți care s-au luptat pentru Unirea cea Mare de la 1918 au fost însuflețiți de cuvântul apostolului Pavel care a spus că „păstrați unitatea duhului în legătura păcii”. „De acolo din eternitate, ei insistă ca și noi să păstrăm unitatea. Unitatea în credință, unitatea în lucrare, unitatea națiunii. Dacă vom fi uniți, vom fi puternici și vom realiza lucruri multe”, a spus IPS Andrei Andreicuț.

Prefectul județul Cluj, Mircea Abrudean a dat citire mesajului premierului României, Florin Câțu, transmis cu ocazia zilei de 24 ianuarie, care a ținut să sublinieze că „puterea de a ne îndeplini obiectivele, ca naţiune, stă în unitate și amintește că revenirea la libertate şi democraţie am obţinut-o uniţi împotriva dictaturii, în 1989”.

La rândul său, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc a arătat că nimeni și nimic nu a putut opri națiunea română în drumul ei spre constituirea statului unitar român.

„Un mare cărturar, Antonio Bonfini spunea pe la 1490 că românii au rezistat pentru că și-au apărat mai mult limba și identitatea decât viața . Aș completa că și-au apărat limba, identitatea și credința mai mult decât viața”, a spus edilul.

Emil Boc a arătat că ziua de 24 ianuarie 1859 este importantă pentru că fără acest moment nu ar fi existat 1 decembrie 1918. „Românii au demonstrat în 1859, într-un context, pe de o parte favorabil, pe de altă parte potrivnic, că știu să-și ia soarta în propriile mâini. A fost un context favorabil generat de Războiul Crimeii și înfrângerea Rusiei și de Congresul de Pace de la Paris, însă Marile Puteri nu doreau un singur stat. Și asta s-a văzut la Conferința de la Paris din 1858 când se dorea ca aici să fie două state distincte cu doi domni distincți pentru a nu fi o structură statală prea puternică pentru a pune probleme Marilor Puteri. Românii și-au luat soarta în propriile mâni și au găsit soluția de a avea un stat cu Moldova și Țara Românească unite sub egida principelui Cuza. Să știți că nu a fost ușor, dar s-a găsit soluția care să-i unească pe toți. Pentru noi cei din Transilvania a fost cel mai important moment de după Revoluția de la 1848. Românii, în sfârșit, aveau o speranță, aveau unde să se uite. Și-au dat seama că sub Imperiul Habsburgic, apoi sub Imperiul Austro-Ungar, nu era nicio șansă de a putea stăpâni propria lor țară și de a fi tratați egal. În acest sens sunt cunoscute vorbele pe care Bărnuțiu le-a spus în mai 1848: ”Împăratul ne-a înșelat. Imperiul Habsburgic ne-a ferecat și ne-am trezit că numai credința în noi înșine și neamul nostru românesc ne poate mântui. De ce este important 1859? Pentru că românii, în sfârșit, își vedea visul că se apropie. Aveau o speranță iar după câștigarea independenței de către România la 1877, aveam deja un deziderat foarte clar”, a subliniat primarul. Emil Boc a spus că românii transilvăneni au primit cu mare bucurie Unirea de la 1859. ”Să știți că Alexandru Ioan Cuza i-a primit cu mare bucurie și i-a susținut pe românii din Transilvania. Știa că în acel moment nu era posibil ca Transilvania să se unească cu România, dar a știut că sprijnindu-i acel moment va veni. Simion Bărnuțiu a fost numit profesor la Universitatea din Iași, George Barițiu a fost propus inspector general al școlilor din Moldova, Alexandru Papiu Ilarian a devenit procuror la Curtea de Casație și apoi ministru de Justiție. Aceste lucruri au fost posibile pentru că națiunea română a reușit să îmbine diplomația cu alte elemente care au ținut de națiune noastră și să ne creăm un stat unitar modern. Românii din Transilvania și-au dat seama, așa cum a spus Slavici mai târziu, că ”soarele răsare de la București” și așa a fost să fie”, a punctat edilul.

Emil Boc a arătat că lecția pentru generația actuală vine de la cuvintele lui Kogălniceanu, care a spus că „Unirea face putere”. „Da, unirea face putere iar acum mai mult ca niciodată, avem nevoie de unitate internă”, a remarcat Boc. Primarul a ținut să mai sublinieze rolul culturii și educației în asigurarea succesului unei națiuni.

„Vremurile s-au schimbat, iar astăzi războaiele nu se mai poartă, neapărat, în forma tradițională. Dacă vrei să distrugi un neam sau națiune, distrugi educația sau cultura. De aceea, cred eu că prin educație și cultură vom putea reuși ca nație puternică în Uniunea Europeană”, a mai menționat Emil Boc.

C.P.