Ungaria: Şovinismul anticriză al lui Orbán Viktor

Dipkurier Nezavisimaia Gazeta

Pe fondul noilor probleme economice şi al divergenţelor dintre Budapesta şi Uniunea Europeană (UE), în Ungaria devin din ce în ce mai puternice forţele naţionaliste şi cele de dreapta. O dovadă în acest sens o constituie şi ceremonia care a avut loc la 17 martie la Budapesta, cînd în Piaţa Eroilor gruparea de extremă dreapta “Garda Maghiară” (Magyar Gárda), a primit demonstrativ în rîndurile sale 100 de noi membri.

Poliţia ungară a supravegheat evenimentul, însă nu a împiedicat desfăşurarea lui, în condiţiile în care cererea de interzicere a reuniunilor forţelor de extremă dreapta a fost respinsă în instanţă. De data aceasta lucrurile s-au derulat fără ţinutele negre caracteristice, interzise cu ceva timp în urmă, însă drapelele alb-roşii şi hainele semimilitare ale membrilor Gărzii aminteau oricum.

“Magyar Gárda” a fost înfiinţată în 2007, ca aripă militară a “Mişcării pentru o Ungarie mai bună”, cunoscută mai mult ca “Jobbik”. Obiectivul proclamat al organizaţiei este cel de a “apăra Ungaria de străini şi de minorităţile sexuale, fizic, moral şi spiritual”.

Adepţi fideli ai “Gărzii Maghiare” pot fi văzuţi în satele mici, unde locuiesc numeroşi ţigani, care de multe ori se ocupă de furturi şi refuză să muncească.

Problema ţiganilor este într-adevăr una extrem de acută în Ungaria. Romii sînt cea mai mare minoritate etnică din această ţară (750.000 de persoane), iar majoritatea nu au un loc de muncă şi trăiesc din ajutoarele de la stat, în special din cele pentru creşterea copiilor. Din acest motiv, familiile rome au de obicei cîte 10-11 copiii, în timp ce într-o familie de unguri sînt doar cîte 1-2 copii. Drept rezultat, se fac auzite temeri cu privire la cum va arăta Ungaria peste vreo 20 de ani.

În afară de aceasta, se adaugă nemulţumiri la nivelul vieţii de zi cu zi. Ungurii se plîng de faptul că banii din impozite se duc pe întreţinerea ţiganilor care fură şi nu vor să înveţe. Preţul locuinţelor variază în funcţie de faptul dacă în vecinătate sînt sau nu romi. Mulţi părinţi unguri nu doresc ca ai lor copii să frecventeze aceleaşi grădiniţe şi şcoli cu cei de ţigani.

De altfel, în marea lor majoritate membrii “Gărzii Maghiare” nu comit violenţe. Potrivit apărătorilor drepturilor omului, incidentele sînt extrem de rare şi sînt anchetate minuţios. Cu toate acestea, se găsesc indivizi care îi bat pe romi şi le incendiază locuinţele, însă ei nu acţionează în numele “Gărzii”. Filosofia “Gărzii Maghiare” este următoarea: ne exprimăm punctul de vedere, însă sîntem mai presus de organizarea unor pogromuri.

Pe fondul crizei economice, nostalgia pentru Ungaria Mare este din ce în ce mai pregnantă. De acest lucru profită actualul guvern de la Budapesta, care se loveşte de presiuni crescînde din partea instituţiilor europene. Lozincile populiste şi atitudinile agresive faţă de UE şi instituţiile financiare internaţionale au început să aibă căutare printre unguri, cu atît mai mult cu cît mulţi dintre cetăţenii acestei ţări sînt dezamăgiţi de rezultatele statutului de membru al ţării lor în UE.

Nivelul şomajului din Ungaria depăşeşte astăzi 11%, ratingul de creditare externă al ţării s-a prăbuşit, datoria naţională a ajuns la 80% din Produsul Intern Brut (PIB), iar moneda naţională este instabilă. Ungaria are acută nevoie de sprijin financiar, însă negocierile cu UE şi cu FMI au fost îngheţate pînă cînd Orbán îşi va revizui atitudinea pe marginea mai multor legi-cheie care au stîrnit critici atît pe plan intern, cît şi în străinătate. Principalele obiecţii vizează legile privind statutul Băncii Centrale, protecţia datelor şi vîrsta de pensionare a judecătorilor.

În data de 7 martie, Bruxellesul i-a oferit Budapestei o lună pentru aducerea legislaţiei naţionale la unison cu cea europeană. Acest ultimatum ar putea afecta serios situaţia premierului Orbán Viktor, care este acuzat de încercarea de a impune în Ungaria o dictatură unipartită, sub lozinca combaterii reminiscenţelor trecutului comunist.

Unii analişti sînt de părere că premierul ungur a intrat într-o capcană: fără un compromis cu UE şi FMI el nu va putea scăpa din păienjenişul crizei, însă în condiţiile unui acord el riscă să-şi piardă poziţiile în faţa adepţilor săi. Şi una, şi alta va afecta rezultatele viitoarelor alegeri. În această situaţie, extrem de tentantă pare posibilitatea de a miza pe sentimentele naţionale, pentru a distrage atenţia electoratului de la problemele economice şi a pune o parte din responsabilitate pe umerii altora.