Un weekend altfel pe Strada Potaissa

 Ediția cu numărul 5 a „Pieței de flori altfel” de pe Strada Potaissa i-a găsit pe clujeni și nu numai, în plină căutare de frumos și de relaxare.

Timp de 3 zile pasionații de plante aromatice, decorațiuni florale și produse hand-made și-au putut delecta privirile cu palete de culoare sub îndrumarea naturii, retușate puțin și de mâna și viziunea omului. Mirosul inconfundabil de lavandă a atras atenția trecătorilor care, negreșit, au făcut un popas spre a se relaxa la un pahar de vin, de ce nu, și un buchet proaspăt de lavandă. Pentru cei pasionați de bucătărie, multiplele variante de ardei împrăștiau în aer savoarea ideii de legume mângăiate de soare în așteptarea unei idei culinare savuroase. Emblematicul „Mi-e dor de tine” agățat deasupra intrării pe stradă și muzica acompaniată de veselia glasurilor prezente, te îndemna să descoperi „Piața de flori altfel”.

Am stat puțin de vorbă cu domnul Traian Morar, care mi-a spus mai multe despre ce implică o plantație de lavandă, dar și părerea lui despre astfel de evenimente.

R. : Cum ați ajuns la această afacere?

T. M. : Am vizitat o cultură de lavandă în urmă cu vreo șapte ani, iar soția a făcut o pasiune pentru această floare. Având un teren la Bonțida, am hotărât să facem o cultură de lavandă. Avem și un mic atelier în care eu, soția și cumnata încercăm să creăm aceste aranjamente florale, săculeți cu lavandă, săpun, ulei, sirop și sare de baie.

R: Care este procesul prin care se obțin produsele din lavandă?

T. M. : Pentru săpun cumpărăm bază de săpun pe care o preparăm prin topire și amestec cu ulei de lavandă. Pentru sirop, culegem floarea, o spălăm foarte bine și urmăm o rețetă tradițională, după modelul rețetei siropului de soc, macerat la rece. Încercăm să mergem după rețetele străbunilor pentru acel gust autentic.

R: Ce părere aveți de Piața de flori altfel?

T. M. : E o idee foarte bună, iar organizatorul Andi merită tot respectul pentru această inițiativă. Dintr-o stradă cu un potențial uriaș cum este Potaissa( lângă fiind vechea cetate a Clujului), pot ieși doar evenimente remarcabile care să aducă un plus de prospețime orașului și zonelor centrale ale Clujului. Primăria împreună cu autoritățile locale și meșteșugarii ar putea da o altă viață acestor obiective importante cu care ne mândrim. Faptul că de cinci ani această stradă este scoasă din anonimat, ne dă curajul că lucrurile bune se pot întâmpla atunci când omul VREA. Astfel sunt promovați și producătorii locali, care nu-și găsesc locul în magazinele în care taxele sunt umflate peste măsură. Datorită faptului că acestea necesită multă migală, dăruire și atenție necontenită, și prețul urcă puțin.”

Promovarea și sprijinul pentru producătorii locali trebuie menținută tot timpul anului, iar de câte ori avem ocazia, să nu ezităm a le da o mână de ajutor prin achiziționarea produselor făcute cu dragoste, de aici, din inima românilor.

Ștefania Vîț