Un singur produs alimentar românesc este protejat în Uniunea Europeană

Deşi are peste 4.000 de produse alimentare înregistrate ca produse tradiţionale la Ministerul Agriculturii, România are un singur produs recunoscut şi protejat la nivelul Uniunii Europene.

La începutul lunii iulie, România avea înregistrate la nivel naţional 4.124 de produse alimentare, în creştere cu peste 270 de produse faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ponderea cea mai mare fiind deţinută de produsele din lapte şi din carne. Conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), dinamica înregistrării acestor produse în registrul de atestare a produselor tradiţionale a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numărul acestora dublîndu-se sau chiar triplîndu-se în decursul unui an. Dacă 2005 au fost înregistrate 280 de produse, în 2011 au fost înregsitrate 1.050 de produse, ajungîndu-se la un total de 4.124 la finele semestrului I din acest an. Cele mai multe produse (1.474) sînt cele din lapte şi produse lactate, iar 1.441 sînt din carne şi produse din carne. Mai sînt înregistrate 715 produse de morărit şi panificaţie, 270 de băuturi alcoolice, 172 de conserve legume-fructe, 30 de produse din peşte, 20 de produse din miere, 6 grăsimi vegetale şi 26 de alte produse.

Încă două produse aşteaptă recunoaşterea UE

Înregistrarea în registrul de atestare a produselor tradiţionale este un sistem voluntar, netaxabil şi nu beneficiază de protecţie naţională sau comunitară, altfel spus acest sistem la prea mare lucru nju foloseşte. Astfel, deşi există o diversitate de produse alimentare înregistrate la MADR, deocamdată în România există un singur produs recunoscut şi protejat la nivel comunitar, respectiv Magiunul de prune de Topoloveni – fabricat de Sonimpex.
Specialiştii Ministerului Agriculturii au declarat că la ora actuală mai sînt două produse româneşti ce au depus documentaţie la minister pentru obţinerea protecţiei comunitare, respectiv Cîrnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bîrsei. Documentele au fost depuse de Asociaţia pentru Promovarea Cîrnaţilor de Pleşcoi şi Asociaţia Doripesco, prima solicitînd pentru produs Indicaţie Geografică Protejată (IGP), iar cea de-a doua Denumire de Origine Protejată (DOP), ambele sisteme asigurînd protecţia denumirii produselor agricole şi alimentare identificate. Specialitatea Tradiţională Garantată (STG) este un alt sistem de atestare care asigură, de asemenea, protecţia denumirii produselor agricole la nivel european.
Potrivit datelor MADR, alte nouă produse româneşti potenţiale pentru a primi protecţie comunitară sînt Brînza telemea de Mărginimea Sibiului, Brînza telemea de Sibiu, Lapte gros de Mărginimea Sibiului, Sloi de oaie de Mărginimea Sibiului, Brînza telemea de Covurlui (Galaţi), Brînza de burduf din Bran (Braşov), Telemea tradiţională de Ibăneşti (Mureş), Brînză de Gulianca (Brăila) şi Virşli de Brad (Hunedoara).