Un secol de învăţământ românesc la Huedin

Huedinul a îmbrăcat, haine de sărbătoare. Într-o atmosferă solemnă, cu mare încărcătură emoțională, au fost aniversați 100 de ani de învățământ românesc în orașul de la poalele Vlădesei. Festivitățile s-au desfășurat la Liceul Teoretic „Octavian Goga” și au reunit, deopotrivă, foști și actuali elevi, dascăli ai generațiilor anterioare, precum și cadrele didactice din prezent.

Printre invitați s-au numărat IPS Andrei Andreicuț, mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, preoți din cadrul parohiilor din zonă, inspectorul general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Cluj, Torok Zoltan Gyurk, inspectorul de istorie Hadrian Arion, reprezentanți ai autorităților județene și locale. Manifestările au debutat cu slujba de sfințire a Capelei școlare Sfântul Benedict de Nursia, ocrotitorul tinerilor studioși, amenajată în incinta liceului, după care cei prezenți au putut asista la lansarea volumului „Învățământul românesc din Huedin la Centenar (1919-2019)’’. Cartea, semnată de Cristian Claudiu Filip, Horea Dorin  Matiș, Carmen Stânean și Marius Ciota, a fost dedicată tuturor dascălilor care au slujit învățământul din Huedin, evidențiind în egală măsură munca şi rezultatele atât a celor care au modelat caractere–cadrele didactice, cât şi a celor care au studiat şi s-au format în instituțiile de învățământ din acest oraș.

În cadrul evenimentului a fost organizat un stand cu cărțile publicate de foști și actuali elevi și profesori ai celor două unități de învățământ din oraş, precum și un stand cu lucrări realizate de elevii Cercului de sculptură condus de artistul popular Ștefan Bara. De asemenea, cei prezenți au putut admira picturile realizate de elevele Axenie Alexandra și Cristiana Crișan, mentor fiindu-le profesoare de desen Luminița Spătariu. Totodată, elevii din clasa cu profil de alimentație publică din cadrul Liceului Tehnologic Vlădeasa, csub îndrumarea maestrului gastronom Mihai Andreiescu, au ținut să pregătească pentru participanții la manifestări o gamă variată de preparate culinare și produse de patiserie-cofetărie.

Cu ocazia celebrării a 100 de ani de învățământ românesc în orașul de la poalele Vlădesei, dascălii au fost distinși cu numeroase diplome și plachete aniversare. Astfel, IPS Andrei Andreicuț i-a înmânat directorului Liceului Teoretic  „Octavian Goga” din Huedin, Horia Matiş, Ordinal ”Mihai Vodă”, iar membrilor Consiliului de administrație din cadrul unității de învățământ le-a fost acordată Diploma de „Aleasă Cinstire”. Totodată, Inspectoratul Școlar Județan Cluj a acordat „Diploma de Excelență’’, iar autoritățile locale au înmânat „Diploma de Merit”.

Patru decenii în slujba învăţământului din Huedin

Printre cei care au ţinut să participe la manifestările dedicate Centenarului educaţiei româneşti din Huedin s-a numărat reputatul istoric Nicolae Şteiu, care mai bine de patru decenii a slujit învăţământul în acest oraş. Nicolae Şteiu şi-a început carierea ca profesor de istorie, apoi o perioadă mai lungă a deţinut funcţia de director sau de director adjunct al Liceului „Octavian Goga’’, încheindu-şi apostolatul tot ca profesor, în anul 1998.

„Indiferent de atribuţiile trecătoare pe care le-am avut, în centrul preocupărilor mele mi-a stat sădirea sentimentului patriotic faţă de ţara noastră. M-am străduit să-i conving pe elevi, prin orele de la clasă, precum şi prin activităţile din afara ei, că adevăratul patriotism începe cu iubirea vetrei strămoşeşti, casa-n care ne-am născut / satu-n care am crescut, cu iubirea „limbii de maică”, cunoaşterea şi preţuirea obiceiurilor, tradiţiilor, a portului popular – o adevărată comoară a naţiei. Mereu le aminteam că cel ce nu-şi cunoaşte istoria vetrei strămoşeşti se aseamănă cu un tânăr, care necunoscându-şi părinţii, se simte frustat.

Atât la lecţiile care se pretau, cât şi la activităţile din afara clasei, prezentam date şi fapte din istoria locală (urme de aşezări dacice, puternicele urme romane de la Bologa, Gilău, Sutor, Văleni etc., denumirile dacice: Criş, Mureş, Someş, Măgură, cele medievale ca Fildurile –  possesiones volachalis, Bedeciu, Mărişel, Călata, Poiana Horii).

La cercurile de istorie şi sesiunile de comunicări ale elevilor îi ajutam să pregătească teme despre localităţile lor, dar şi despre eroii neamului: Horea, Avram Iancu, Aurel Munteanu, ori temele „Octavian Goga luptător pentru cauza românilor din Transilvania”, „Avram Iancu în creaţia populară” şi altele. Mai mulţi elevi au participat la diferite sesiuni de referate, primind distincţii la faza judeţeană (Monica Petre, Nicolae Tonca, Ionel Pop, Ioana Bota) și la cea naţională (Adela Marcu).

De-a lungul anilor, mai mulţi foşti elevi, iubind istoria, au urmat studiile universitare la Facultatea de Istorie, devenind profesori de istorie, arhivişti, ziarişti. De la Bucea până la Râşca şi din Sânmihai până în Poiana Horii, funcţionau ca transmiţători de istorie şi simţire patriotică: Ioan Cadiş, Liviu Ungur, Felicia Potra, Constantin Paşcalău, Ioan Copaciu, dascălii din Huedin: Ana Potra, Cristian Filip, Horea Matiş, Carmen Stânean și Ildiko Aurelia Topai.

Pentru mine, dar şi pentru elevi, am urmărit ca obiectiv prioritar îndemnul-chemare al celui mai mare istoric al românilor, Nicolae Iorga, care în urmă cu o sută de ani susţinea: „Istoria românilor din Ardeal trebuie scrisă sat cu sat, cu preoţii şi ţăranii lor, ca să se vadă că am fost şi cum am fost” (sublinierea noastră).

Cu acest ţel am realizat cărţile cu caracter monografic despre Gilău, Beliş, Bologa, Poieni, Fildurile şi alte zece sate, pentru care am fost gratulat cu titlul de Cetăţean de onoare al localităţilor Huedin, Mărişel, Poieni şi Mănăstireni’’, afirmă istoricul Nicolae Şteiu, ajuns la vârsta de 83 de ani.

A doua casă a profesorului Alexandru Jurcan

Profesorul Alexandru Jurcan a predat, pe parcursul a trei decenii, limba franceză la Liceul „Octavian Goga’’, fiind fondatorul trupei şcolare de teatru francofon “Assentiment”. Dascălul spune că pentru el Liceul din Huedin a devenit a doua sa casă. „Există în viață momente decisive, care pot pecetlui un destin, schimbând priorități, oferind posibilități nebănuite. Oportunitatea durabilă nu trebuie ocolită, așa cum mi s-a întâmplat în 1992, când eram profesor la Ciucea. Un telefon, un simplu telefon și viața mea a cunoscut un alt curs, tinzând spre traiectorii pozitive. Cine a sunat? Directorul de-atunci al Liceului Teoretic Octavian Goga din Huedin (Teodor Roșca) m-a convins să predau acolo, să am elevi de liceu, să schimb macazul pedagogic. Totul a devenit aventură spirituală de proporții. Am cunoscut colegi minunați, devotați, cooperanți. Împreună cu colegul de franceză (Doru Rus) am înființat trupa de teatru francofon Assentiment, care există și acum în aceeași efervescență creatoare.

Acum, la o sută de ani de învățământ românesc, reflectez, o dată în plus, la decizia mea de a veni la Liceul Teoretic „O. Goga”. Cum ar fi fost parcursul meu profesional fără apartenența la acest liceu? Mulți se mirau: ce poți face tu în acel oraș? Întrebarea mă tulbura și mă revolta. Ce-ar fi să fugim toți de provocări, să alegem locuri călduțe, anoste? Elevii din Huedin au avut o șansă cu trupa de teatru: festivaluri diverse, în țară și în străinătate, contacte, deschideri, prietenii. Unii dintre ei au ales calea teatrului: Cătălin Mocan (actor), Mihai Gligan (regie), Ionuț Cortea (actor). Am albume cu poze, am CD-uri cu spectacole, plus amintiri de aur, succese, ezitări, căutări… Totul se leagă în sensul piramidal al unei construcții îndrăznețe. Mereu am avut acordul și sprijinul Direcțiunii, deoarece s-a înțeles că teatrul francofon înseamnă o solidă motivație în însușirea limbii.

Liceul a devenit a doua mea casă. După ore, repetiții. La început era și cabinetul de franceză, unde așteptam elevii cu muzică… franțuzească, desigur. Ca un… gong! înaintea orei. Oare am reușit? Așa zic mulți foști elevi, la acele întâlniri de… nu știu câți ani de la terminarea studiilor. Că au apreciat. Că teatrul i-a format. Înclin să cred că omul sfințește locul. Acum am lăsat puțin modestia la o parte, însă niciodată nu am vrut să părăsesc acest liceu confortabil, unde m-am simțit util și apreciat. Nu e puțin lucru să ai colegi atât de empatici, de înțelegători și prietenoși. Cum au trecut trei decenii? Urmele se văd, măcar pe panourile cu poze. Tot aici mi-am lansat câteva cărți, fiind și mentorul unor elevi care au ales calea scrisului. Multe dulapuri sunt pline cu recuzita de la piesele de teatru. Păpușile-premii de la festivalul de la Arad stau cuminți într-o vitrină. Anii se adună discreți, laborioși. Sper să nu mă opresc, nu încă… Mai sunt mistere, elevi noi, idei… Totul în acest liceu distins, ca o emblemă cutezătoare a vieții mele’’, mărturiseşte Alexandru Jurcan.

Pentru activitatea depusă în slujba francofoniei, prof. dr. Alexandru Jurcan, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a fost distins de statul francez cu Palmele Academice.

Şcoala Primară de Stat şi Şcoala Medie de Stat

Începutul învăţământului românesc din Huedin a debutat în contextul zbuciumat, determinat de sfârşitul Primului Război Mondial. Beneficiind de implicarea şi devotamentul unor dascăli de înaltă ţinută profesională, cum a fost Aurel Potra, trecând peste neajunsurile materiale, s-au făcut eforturi uriaşe pentru a prelua sistemul de învățământ din mâinile autorităților maghiare, care tergiversau lucrurile. Printr-o mobilizare exemplară, la data de 1 noiembrie 1919 a început primul an şcolar în care instrucţia se făcea în limba română. În acel an, statul român a înfiinţat o şcoală primară (Şcoala Primară de Stat) şi una secundară (Şcoala Medie de Stat), cu limba de predare română. În fața acestei situații, biserica reformată a înfiinţat o şcoală confesională numită Şcoala Civilă de băieţi şi fete cu limba de predare maghiară, transformată ulterior în gimnaziu.

Un pas mai departe în direcția dezvoltării învățământului huedinean s-a realizat după adoptarea unei legislaţii unitare pentru întreg teritoriul românesc în anul 1924, când învăţământul primar a devenit de 7 clase, iar învăţământul complementar a fost orientat spre activităţi practice. În aceste condiţii, în anul 1925, la Huedin a fost înfiinţată Şcoala de Arte şi Meserii, pregătind lucrători în specializările tâmplărie, sculptură şi lăcătuşerie. Pe lângă aceasta a funcţionat şi o şcoală de ucenici, la înființarea căreia a contribuit directorul Ioan Georgescu şi mai mulți intelectuali din Huedin (avocaţi, oameni de bancă, medici), care au predat aici, „ridicând astfel aceste cursuri la nivelul cel mai ridicat posibil”.

Peste încă un deceniu, în anul 1934, funcţionau la Huedin o Şcoală Primară de Stat (cu limba de predare română, în cadrul căreia exista şi secţie maghiară) sub conducerea inimosului Aurel Mitrea), o Şcoală de copii mici (grădiniţă – n.n.) și Şcoala de Arte şi Meserii (condusă de Ioan Georgescu). Începând cu 1 septembrie 1936, această din urmă unitate şcolară a fost ridicată la rangul de Gimnaziu Industrial. Şcoala românească s-a menţinut şi dezvoltat în perioada interbelică şi prin eforturile protopopului ortodox Aurel Munteanu, care în calitate de profesor de religie și preşedinte al Comitetului Şcolar, a acţionat pentru ridicarea calității în învățământul huedinean. Anul 1940 a reprezentat un moment de regres și pentru învățământul românesc, acesta fiind desfiinţat de către noua administraţie maghiară de ocupaţie.

La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, preluarea administrației de către autoritățile române determină redeschiderea la Huedin a unui gimnaziu în limba română, care aduna elevi din toată zona din jurul Huedinului, în urma unor eforturi uriaşe. Şcoala huedineană s-a consolidat prin introducerea învăţământului liceal la Huedin, începând cu anul 1945. Clasele liceale au funcţionat până în anul 1963 sub aceeaşi conducere şi în aceeaşi locaţie cu cea a învăţământului primar şi gimnazial, cu o întrerupere între anii 1948-1952, când nu a existat învăţământ liceal la Huedin, din cauza deciziei aberante a regimului comunist al vremii.

Spaţiul de pe strada Horea fiind insuficient pentru a se desfăşura activităţile didactice în condiţii bune, autorităţile au construit în Piaţa Victoriei un nou local destinat învăţământului liceal. Ca urmare, începând cu 15 septembrie 1963, noua unitate şcolară a funcţionat cu conducere proprie, având iniţial doar clase de învăţământ liceal, pentru ca ulterior să se introducă şi clase gimnaziale (cu unele întreruperi), clase de şcoală profesională, iar apoi clase de învăţământ primar.

Azi, la nivelul oraşului Huedin funcţionează următoarele unităţi şcolare: Liceul Teoretic „Octavian Goga”, Liceul Tehnologic „Vlădeasa”, Clubul Copiilor, Şcoala Gimnazială Specială, Grădiniţa cu Program Prelungit „Prichindeii Veseli” şi Şcoala Postliceală „Henri Coandă”.

C. PURIȘ

Articole din aceeasi categorie

2 Responses to Un secol de învăţământ românesc la Huedin

  1. Aurel Bria

    Il felicit pe prof.dr.Alexandru Jurcan pentru activitatea de dascal cu succese in slujba elevilor, ii doresc multa sanatate, numai bucurii….

  2. Aurel Bria

    Il felicit pe prof.dr.Alexandru Jurcan pentru activitatea de dascal in slujba elevilor, ii doresc multa sanatate, numai bucurii….