Un grandios Album de Istoria României pentru deceniul 7 al secolului XX (1961-1970)

O fastuoasă ceremonie de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară din 2012 se desfăşura la Londra, în seara zilei de 27 iulie, pe Stadionul Olimpic, ceremonie concepută şi coordonată de regizorul Danny Boyle, cîştigător al premiului Oscar. Cea de-a XXX-a ediţie a acestor Jocuri Olimpice a fost deschisă oficial chiar de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Desfăşurarea spectacolului a fost grandioasă, cu o simbolistică de mare anvergură a vieţii istorice şi contemporane britanice. Am văzut imagini ale dezvoltării economice şi sociale, de la Anglia medievală la jertfele din cele două războaie mondiale, secvenţe cu mii de actori voluntari care au sugerat o istorie veridică şi identitatea acestei ţări de mare şi veche civilizaţie.

COPERTA istoria romanieiMi-am amintit de toate acestea văzînd Albumul de Istorie a României pentru deceniul 7 al secolului trecut (şi autorul nu se opreşte aici), de circa 1000 de pagini color şi sepia, apărut în condiţii grafice excepţionale la Editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca, sub semnătura istoricului Vasile Lechinţan. Te încîntă de-a dreptul să-i vezi pe George Călinescu, pe Marin Preda, pe Tudor Arghezi, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu – toţi color, pe minunaţii actori tineri, deveniţi celebri, Irina Petrescu, Ilinca Tomoroveanu, Liviu Ciulei, Florin Piersic, Victor Rebengiuc, Draga Olteanu-Matei, Ion Caramitru şi toată pleiada generaţiei lor – toţi color, şi tot astfel academicieni precum Horia Hulubei, Elie Carafoli, Costin Neniţescu şi alţii, apoi celebri c]ntăreţi de muzică populară şi uşoară, muzicieni, alţi scriitori, pictori, sculptori, savanţi, sportivi, inclusiv Mircea Lucescu, Ion Ţiriac, Ilie Năstase, Nicolae Dobrin, Ion Pîrcălab, echipa de la Mexic din 70 şi mulţi alţii. Nu lipsesc cîteva izbînzi pe plan economic, „vedeta” de atunci, Dacia 1300, dar şi scene dramatice de la inundaţiile din 1970 ş.a.. Minunate sînt de-a dreptul imaginile color din Carpaţii României de atunci, apoi dansuri şi porturi populare româneşti, maghiare şi săseşti, precum şi ţesături şi cusături populare din Săliştea Sibiului, din Rucăr, Moldova, Maramureş şi din alte zone ale României, toate din acel deceniu. Pentru prima dată se reunesc simbolic într-un album de istorie a României şi portrete de români celebri din diaspora: Cioran, Eliade, Ionesco, familia regelui Mihai, Monica Lovinescu, Aron Cotruş şi alţii. Printre curiozităţi se află: Angela Moldovan şi păpuşa îmbrăcată în superb port popular românesc, pe care a dăruit-o fiicei preşedintelui Kennedy al Statelor Unite ale Americii, apoi îmblînzitorul de urşi Vîntoiu etc. Nu lipsesc din album portretele color ale unor mari actori străini care au jucat în România, în filme româneşti, precum: Jean Marais, Marina Vlady, frumoasele şi expresivele Marie Jose Nat, Antonella Lualdi, Marie Dubois, Margarita Lozano şi Marilu Tolo, apoi Richard Johnson, Pierre Brice (doi talentaţi actori care nu de mult ne-au părăsit), Amedeo Nazzari, Jean Richard, Jean-Pierre Cassel ş.a.

În cuvîntul introductiv, Vasile Lechinţan scrie pe bună dreptate că: „Din zestrea biologică, dar şi culturală, a unui popor, a unei naţiuni, se nasc – indiferent de epocile istorice care s-au succedat, fie ele întunecat-medievale, fie totalitariste, fie democrate (ordinea de succedere a lor poate fi bulversată, aşa cum s-a dovedit) – personalităţi mari şi mai puţin mari, deosebit de frumoase, atît sub aspect fizic, cît şi moral şi spiritual. Fiecare generaţie aduce astfel de „excepţii” numeroase – apărute unde şi cînd nici nu te aştepţi. Această „avalanşă” de frumuseţi, haruri, inteligenţe, graţii, eleganţe, plenitudini, farmece, performanţe, miracole şi talente nu se opreşte ca să aştepte timpuri mai bune, ci ele apar şi în timpuri grele, ca o frondă, parcă, împotriva întunericului, a dictaturii, a răului inclusiv din societăţi democrate, pentru că nu au fost pînă în prezent şi nici în prezent nu există societăţi umane perfecte, lumea vie este în continuă „tranziţie” spre perfecţiune, incluzînd aici şi căderile inerente acestor „treceri”. Şi lumea se încheagă, fireşte, în jurul acestor personalităţi frumoase, pentru că un om, o societate nu pot trăi fără frumos (material, fizic, moral, spiritual), dragostea noastră funciară (care aparţine naturii)fiinţei umane) faţă de frumos e semnul vitalităţii noastre, semnul iubirii noastre faţă de Viaţă”. Şi o idee centrală a autorului mai trebuie reţinută, că în acei ani de totalitarism o singură libertate conta, şi anume „libertatea interioară a cetăţeanului de a iubi şi crea frumosul”, pe care nimeni nu i-o putea lua. „Şi aceasta era fronda şi răzbunarea acelei generaţii, aceea de fi mereu cu faţa spre frumos şi nu spre grotesc. Între un Peter O’Toole şi un Brejnev de la Kremlin, acea generaţie era – hotărît lucru – cu faţa spre marele actor britanic, cu faţa spre veritabilele valori ale epocii, care-i dădeau un sentiment de securitate a permanenţei frumuseţii, înaltei meniri şi demnităţii speciei umane”.

Vasile Lechinţan reconstituie astfel o istorie „a României reale şi vii, cea care a rămas în memoria afectivă a naţiunii”. Cine vrea să se (re)întîlnească cu tinereţea sa ori a părinţilor, cu România anilor 1961-1970 (toate imaginile sînt de atunci), aici o găseşte.
Laurenţiu MERA

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.