Un artist distinct, plurivalent, IOAN POP

Spaţiul generos al consacratei galerii clujene de artă „Casa artelor” a devenit în toamna anului 2014 gazda unei impresionante expoziţii cuprinzînd peste 100 de lucrări sudate în metal de pasionatul şi laboriosul creator contemporan Ioan Pop, originar şi activ în Căpîlna Sălajului. Manifestarea reprezintă ofranda bogată a unui comportament în durată, care a avut inspiraţia şi bucuria de a se adresa comunităţii prin sugestivul limbaj desăvîrşit din complexe traiecte, profesionist amplificate şi orînduite. Cuprins şi dominat de frenezia unor frapante dezvăluiri s-a trezit – după ani de temeinică aprofundare stilistică – autor al unei distincte opere care-şi revendică şi motivează cu argumentele calităţii adeziunea la statutul unei fertile şi onorante finalităţi culturale.

Neîndoielnic, Ioan Pop a fost şi a rămas în substanţa determinantă a preocupărilor sale creative o energie fundamental legată şi stăpînită de fabuloasele realităţi ale spaţiului rustic. Sincer cu sine, i-a sesizat şi asimilat organic trepidaţiile, simţindu-se solidar cu freamătul vîrstelor, cu tensiunea îndeletnicirilor, cu fastul obiceiurilor sau cu prospeţimile sevelor naturale, configurate în tranşante întruchipări. Definitoriu ni se pare înainte de toate patosul cu care a urmărit dezinvolta afirmare în spaţiu a multiple şi îndrăgite fizionomii, instituite într-un tulburător florilegiu de sugestivităţi, niciodată repetitive sau convenţionale. Autorul posedă harul vocaţiei ce individualizează făpturi şi caractere, infuzînd traiectelor forţa sintetizatoare de uman restituit în esenţa sa spiritualizată, evocatoare de puritate şi gingăşie. Se incorporează aici reflexul autenticului românesc de a întîmpina şi depăşi provocările sorţii. Pentru a evita căderea în narativ preferă abordarea prioritară a chipului din profil sau de circumscriere prin suple desfăşurări ovoidale.

Un teritoriu vast al inspiraţiei se animă apoi cu recuperări şi restituiri extrase din dinamica unor preocupări pe care le concepe dincolo de orice atingere anecdotică, sedimentată în atitudini cu iz de ritual. Intervine şi aici acel atît de familiar sentiment de integrare a individului în raţiunea unui efort bucuros de cauză şi efect. Dacă în portretistică şi efort uman soluţia plastică a reprezentărilor cunoaşte formulări simplificate la extrem, pînă la reducţia la esenţa unui semn generalizator de sens, nu puţine şi extrem de incitante ne apar sudurile menite să materializeze raporturi interumane: dialoguri, reacţii, stări ceremoniale, destindere sau ospăţ. O impresie de comuniune fraternă asociază personajele în ipostaze pline de acurateţe, senin şi plenitudine. Nu lipsesc nici reflectările de expresivitate aspră, cu chipuri răvăşite de incisive traiecte în măsură să sugereze dureroase urme provocate de potrivniciile unor istorice încercări.

Prodigioasă la nivelul atitudinii creative exercitată de Ioan Pop cu un cuceritor elan şi abilă stăpînire a modalităţilor de expresie – care operează cu specificităţi formale grafice şi sculpturale – se dovedeşte componenta lirică a inspiraţiei. Abordează şi caligrafiază cu fină intuiţie sinuozităţile pline de farmec ale eternului feminin, ne reţine atenţia cu splendorile obiectualului infuzat în straturile intime ale anturajului familial, fixate pe elegante suporturi pentru a-şi etala franc eleganţa şi savoarea, se arată încîntat de însemnele rodniciei, de iradierile unei inflorescenţe, de enigmatica afirmare a predicţiilor zodiacale. Un amplu repertoriu de încrengături plutitoare rezumă şi condensează metaforic poetica unor trăiri fixate sub incidenţa unei ciudate senzaţii de avînt perpetuu către inefabilul unui univers străbătut de spectrul unei lumini izbăvitoare. Subtilă invocare de doleanţă şi speranţă.

Consemnăm cu sinceră convingere că ne aflăm în relaţie cu zestrea unui travaliu creativ viguros personalizat, motiv pentru care Ioan Pop – autor de operă viabilă pe portativul valorilor durabile – merită din plin statornica noastră preţuire.

Negoiţă LĂPTOIU