Un alt fel de 23 august

Înainte să scriu rîndurile de mai jos s-a născut o întrebare, deloc retorică: cîţi dintre consilierii locali, de pildă, ştiu unde este cartierul Sopor, parte a Clujului, unde trăiesc semeni de-ai lor, cu nevoile fireşti ale unei comunităţi relativ restrînse de români şi maghiari? Răspunsul îl aflăm chiar de la oamenii din cartierul Sopor, care şi-au sărbătorit Ziua Soporului, aflată la ediţia a II-a, din iniţiativa familiei Gheorghe şi Rodica Căpuşan şi a încă 10 familii, o sărbătoare ce reuneşte fiii locului, familiile lor, mai multe generaţii la un loc.

IMG_1403Drumul care duce spre acest cartier al Clujului seamănă şi chiar este ca un drum de ţară, dar asta n-a împiedicat sute de oameni să se îndrepte pe parcursul zilei spre acel loc unde se află părinţii şi rudele lor, copiii şi nepoţii. A fost un eveniment tulburător, cu frumoase semnificaţii, pe care le-au onorat, pe rînd, preotul Robert Kovács, părintele reformat Pentek Márton, prin cuvintele rostite enoriaşilor din cele două parohii. Au fost înmînate diplome din partea comunităţii pentru cel mai în vîrstă cuplu, Rozalia şi Nicolae Suciu, pentru cel mai în vîrstă locuitor, Szabo Ştefan, un prilej de a traversa istoria deja veche a acestor locuri aflate acum, din păcate, într-o vitregă nepăsare a autorităţilor, dacă ne gîndim numai la faptul că aici nu există un dispensar medical, iar copiii se duc la şcoală în Cluj, cei mai mici fiind duşi de către rude la grădiniţe, aflate tot în municipiu.

IMG_1495Ioan Astăluş a fost sufletul taberei de sculptură în aer liber, ţinută în incinta proprietăţii familiei Căpuşan, unde se află şi un Muzeu Etnografic despre care am vorbit la timpul potrivit, copiii au învăţat direct ce înseamnă miracolul transformării lemnului în chipuri de oameni cu ajutorul măiestriei şi a unei dalte la fel de măiastră. Tabăra de pictură pentru copii a întregit aceste semnificaţii artistice, la care se adaugă un moment deosebit, cel am prezentării agriculturii biologice de către EcoRuralis, şi un recital de muzică clasică şi poezie, unde participanţii s-au întîlnit cu poeţii Sandu Cătineanu şi Ovidiu Vasile, dar şi cu măiestria profesorului Ionică Pop de la Academia de Muzică „Gh. Dima”, însoţit de remarcabili colegi conservatorişti.

Un moment de vîrf al acestei zile l-a reprezentat spectacolul folcloric, care a avut parte şi de ploaie, dar ceteraşii din comuna Frata şi solista Ana Ilca Mureşan au întîmpinat-o cu un fel de bucurie, ca şi toţi cei prezenţi, ca un semn de rodnicie şi continuitate, continuitate pe care au simbolizat-o şi „Jucăuşii de pe Mureş”, copiii veniţi din Cluj şi îndrumaţi de Daniel Rusu şi Cristina Daniela Cristuţiu interpretînd dansuri populare ale locului.

A fost un semn excepţional de frăţie între locuitorii români şi maghiari de aici, dacă ne gîndim şi la faptul că oamenii au adus, fiecare, de acasă, ce-au putut pentru ca masa să fie îmbelşugată. Printre picurii de ploaie, cîntecul Anei Ilca Mureşan, cu care şi-a încheiat recitalul, a adus spre un public aşezat într-o tăcere plină de semnificaţii şi refrenul acestuia: Române, nu-ţi da pămîntu’/ Cît de greu te-a bate vîntu’/ Căci cu el dai şi năframa/ Casa, neamul şi cu mama…

Cornel UDREA

Foto: Cristian Cheşuţ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.