Ultrareligioşii pierd teren în Israel

ABC

După ultimele alegeri din Israel, unde partidele ultrareligioase au fost marile perdante, atenţia se îndreaptă acum asupra acestei comunităţi care, de la fondarea statului Israel, a beneficiat de anumite privilegii şi scutiri care pentru restul populaţiei sînt obligatorii, precum efectuarea serviciului militar. Acum, cînd principalele partide “ultraortodoxe”, Shas şi Iudaismul unificat al Torei, au trecut în opoziţie, după ce nu au ajuns la un acord privind formarea unei coaliţii conduse de premierul Benjamin Netanyahu, se prevede o îngrădire a acestor privilegii.

Protestele sociale din 2011 au făcut ca sute de mii de israelieni să se întrebe de această comunitate, care reprezintă 10 la sută din populaţie, reuşeşte să se sustragă de la serviciul militar şi de la impozitele pe care le plăteşte toată clasa de mijloc. Aceste întrebări au făcut recrutarea ultrareligioşilor să devină principal punct pe agenda politică a partidelor laice Yesh Atid (Avem un viitor) şi Habayit Hayehudi (Casa Evreiască) care au pus un accent deosebit pe privilegiile acestei comunităţi. Pe lîngă scutirea de la serviciul militar, ultrareligioşii au propria programă şcolară, din care matematica şi alte ştiinţe sînt uitate.

Cele două partide au promis că, dacă vor ajunge la guvernare, vor tăia aprig din aceste privilegii, de care nu beneficiază marea masă populaţiei. În cadrul negocierilor pentru realizarea coaliţiei de guvernămînt, micul partid religios Shas a denunţat că nu i s-a dat nicio şansă pentru a intra în ehipa de guvernare. “Au dat clar de înţeles încă de la început că nu vor un guvern alături de partidele religioase”, a spus un responsabil al partidului Shas. “Am acceptat toate cererile lor, inclusiv cea ca ultrareligioşii să facă serviciul militar, dar cînd au văzut că sîntem de acord, şi-au înăsprit pretenţiile. Comunitatea haredi (ultraortodocşii) au fost pur şi simplu discriminaţi”, a conchis el.

Înfruntaţi cu opinia publică şi presiunea politică pentru a se incorpora în armată şi a se integra în piaţa muncii, comunitatea haredi trebuie să treacă printr-o transformare pofundă, care s-o integreze în societatea israeliană. Deja în 1948, data formării statului evreu, părintele fondator, Ben Gurion era reticent faţă de privilegiile obţinute de cei cîţiva sute de haredi pe vremea aceea în Israel. “În toate ţările sînt unii, care serviciul militar, şi alţii care nu fac. Pentru comunitatea noastră a merge la Yeshiva (şcoala talmudică), este o onoare şi o datorie, pentru că bărbaţii se roagă pentru salvarea ţării, într-un război de pildă “. Ca toate femeile din comuniatea ei, Goldie munceşte cu program complet şi are grijă de cei zece copii în timp ce soţul studiază Tora la o Yeshiva.

O altă critică la adresa acestei comunităţi este refuzul de a se integra în piaţa muncii. “Sînt bucuros că nu fac parte din guvern. În primul rînd, religia nu ar trebui să aibă de-a face cu politica şi era timpul ca cineva să facă ordine în această comunitate”, spune un israelian care asigură că a votat cu laicii.