Ultima dorință a lui Dorli Blaga a fost sfidată

Dorli Blaga

(mai, 1930-noiembrie, 2021)

Drumurile ni s-au intersectat de multe, foarte multe ori, din 1981 începând. Ne-am întâlnit la Sebeș cu prilejul Festivalului Blaga, ne-am întâlnit la București, discuțiile purtate prelungindu-se mult peste miezul nopții, de cele mai multe ori. Nu în ultimul rând, ne-am întâlnit după 1990, la Festivalul internațional Lucian Blaga de la Cluj-Napoca, amintind și reculegerea de la mormântul părinților, Lucian și Cornelia Blaga, din curtea bisericii de la Lancrăm.

Fără a intra în biografia distinsei doamne Dorli, voi aminti doar câteva date, esențiale însă: s-a născut la 2 mai 1930, la Berna, Elveția unde tatăl ei, Lucian Blaga lucra în calitate de atașat de presă la Legația Română. Numele de alint Dorli este de fapt un derivat de la cuvîntul „dor”, unul din simbolurile centrale ale poeziei lui Blaga, scrisă mai ales în perioada în care acesta a fost atașat cultural la legațiile românești din Elveția și Portugalia; a urmat cursurile liceale la Sibiu în perioada războiului, iar apoi, după eliberarea Ardealului de Nord, la Liceul de fete „Regina Maria” din Cluj (azi Colegiul Național George Coșbuc (Cluj) .A fost studenta Facultății de Fizică din Cluj, studii absolvite la aceeași facultate dar a Universității din București; a lucrat, până în 1989, în calitate de expert, în cadrul Consiliului Național al Cercetării Științifice, respectiv Institutul de Documentare Tehnică; după 1990 a lucrat la Senatul României în calitate de expert cu documentația privind NATO.

Dorli Blaga a fost împuternicită de Lucian Blaga, prin testamentul său, să îi administreze opera. Fiind și deținătoarea drepturilor de autor a operei lui Lucian Blaga, ea s-a implicat puternic, în special în perioada după 1990, în munca de recuperare și valorificare a operei poetului. A contribuit la editarea romanului postum al lui Lucian Blaga, ”Luntrea lui Caron”, și a colaborat cu monograful Ion Bălu la redactarea celei mai complete biografii, în patru volume, ”Viața lui Lucian Blaga”. De asemenea, a coordonat publicarea ediției critice a operei complete a lui Lucian Blaga. Nu în ultimul rând este de menționat volumul memorialistic ”Tatăl meu, Lucian Blaga”, apărut în 2012.

Înmormântarea are loc joi, 18 noiembrie, Lancrăm.

Nu aș încheia rândurile de față fără să nu amintesc un lucru. Cotidianul Făclia a aflat trista veste încă de marți, 16 noiembrie, orele 15. Nu am dat curs publicării ei ținând cont de dorința expresă a doamnei Dorli Blaga (vezi foto facsimil în original), anunțul urmând să fie făcut cunoscut după data de 18 noiembrie. Din păcate, dorința exprimată în testamentul doamnei Dorli, nu a fost respectată, Dan Negru anunțând pe o rețea de socializare, trista veste! Ar fi putut lua legătura cu familia, se putea păstra tăcerea pentru alte 24 de ore, este un eveniment de familie. Mă întreb doar de unde a aflat Dan Negru știrea, atâta timp cât numai familia știa acest lucru…!

Ce e interesant e că testamentul lui Dorli Blaga are aceeași soartă ca a tatălui ei. Marele filosof și-a dorit ca locul său de veci și chiar și direcția de așezare a mormântului să fie cu vedere spre Râpele Roșii.

Din păcate, odată cu construirea unei săli de sport în apropiere de mormântul poetului, vederea spre Râpele Roșii a fost opturată.

Demostene Șofron