UDMR nu renunţă la ambiţia de a elimina sintagma de „stat naţional” din viitoarea Constituţie a României

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a reiterat în cadrul unei conferinţe de presă susţinută ieri, la Cluj, pretenţiile pe care Uniunea le ridică la modificarea Legii fundamentale a statului. Dintre acestea, cele mai importante vizează eliminarea sintagmei de stat naţional şi alegerea preşedintelui ţării de către Parlament.

Liderul UDMR a prezentat ieri, la Cluj, cîteva puncte din proiectul de modificare a Constituţiei, elaborat de Uniune. „Vreau să vă prezint pachetul nostru privind amendamentele la Constituţia României, cu texte concrete şi cu motivarea la fiecare amendament….Am urmărit lărgirea sferei drepturilor minorităţilor, prin Constituţie – vorbind despre principii -, pentru că marea majoritate a problemelor trebuie reglementate prin legi organice, sau ordinare adoptate de Parlament, am urmărit punerea în acord a Constituţiei cu realităţile din societatea românească din secolul XXI. La articolul 1 am propus două modificări, care sînt cunoscute deja. Citesc din amendamentul propus: România este stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Noi am propus scoaterea doar a sintagmei de «naţional» – nu unitar, nu independent, nu suveran şi nu indivizibil”, a precizat Kelemen.

Totodată acesta a arătat că printre amendamentele propuse de UDMR se numără cel privind recunoaşterea minorităţii maghiare ca factor constitutiv al statului. „Am propus un nou alineat prin care spunem că minorităţile naţionale din România sînt factori constitutivi ai statului român”, a afirmat Kelemen, subliniind că propunerea este însoţită de o argumentaţie mai lungă. „Am să spun doar o frază: <<Recunoaşterea minorităţilor naţionale ca factor constitutiv al statului român constituie o reconfirmare a principiilor Proclamaţiei de la Alba Iulia din 1918, o garanţie politico-juridică de natură constituţională a intenţiei statului român de a asigura drepturile politice şi civile ale minorităţilor naţionale>>. Motivarea este mult mai lungă, eu am expus cea mai importantă frază”, a arătat liderul UDMR.

O altă modificare importantă vizează transformarea României în republică parlamentară. „Noi considerăm că forma de guvernămînt trebuie să fie republică parlamentară. Prin această modificare noi considerăm că putem pune capăt regimului politic semi-prezidenţial de tip francez – dar nu în totalitate -, şi unui model care a eşuat în România. Mai tîrziu vom discuta şi despre alegerea preşedintelui de către Parlamentul României şi atribuţiile preşedintelui în concordaţă cu această propunere. În motivare spunem că majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, şi nu numai, funcţionează ca şi regim parlamentar şi funcţionează foarte bine” a subliniat Kelemen.

De asemenea, proiectul UDMR de revizuire a Constituţiei solicită recunoaşterea limbii maghiare ca limbă regională. „Noi am spus că statul român va ţine cont de acele prevederi şi acele obligaţii internaţionale care se referă la drepturile minorităţilor naţionale, inclusiv în unităţile administrativ-teritoriale unde trăieşte o minoritate într-un număr semnificativ. Aici propunem introducerea limbii regionale, recunoaşterea ca limbă regională, prin lege organică, în acele unităţi administrative unde trăieşte o minoritate naţională într-o pondere semnificativă. Noi considerăm că o asemnea reglementare este posibilă şi raportat la Cartea Europeană a Limbilor Minoritare, la care România este parte şi pe care Parlamentul României a ratificat-o prin lege, în 2007”, a artătat Kelemen.

Adriana STUPAR