UDMR inventează sintagma „Transilvania largă”

Spre deosebire de liderii altor partide maghiare din România care, de câte ori au ocazia, fac aluzie, şi chiar referire, la aşa-zisa Ungarie mare, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor se dovedeşte mai inventiv – a se citi manipulatoriu – trasând o altă regiune, imaginată de unele minţi „înflăcărate” (înfiebântate), şi anume „Transilvania Largă”.

Prezent la Cluj-Napoca pentru a-şi expune programul electoral al Uniunii, Kelemen a explicat, în preambulul unei conferinţe de presă, titlul acesteia „Transilvania, viitorul pentru noi toţi”, reinventând practic istoria şi făcând referire la „Transilvania Largă”. Nu este lipsit de importanţă nici faptul că, în expunerea sa, liderul Uniunii a menţionat aşa-zisa regiune partium.

„Noi spunem că Transilvania este pentru noi viitorul, pentru toţi cei care trăiesc în Ardeal, maghiari, români… Noi, de fiecare dată, în cei 27 de ani, am spus că dorim să trăim în siguranţă şi în posteritate pe pământul nostru natal. Marea majoritate a maghiarilor din România trăiesc în Ardeal, incluzând în această zonă şi Banatul şi zona Partium – ceea ce înseamnă <<Transilvania largă>> şi nu în sens restrâns”, pretinde liderul UDMR, arătând că dezvoltarea Transilvaniei este extrem de importantă pentru dezvoltarea României, ceea ce este bun pentru Ardeal este bun şi pentru România, ceea ce este bun pentru noi toţi din Ardeal sunt convins că este bun şi pentru toţi cetăţenii României”, a încercat Kelemen să dreagă busuiocul.

Vorbind despre unul dintre dezideratele din programul electoral al UDMR, liderul acesteia a precizat că UDMR vrea „o nouă Constituţie, nu amendarea actualei legi fundamentale” susţinând că aceasta ar presupune respectarea promisiunilor făcute maghiarilor în 1918.

„Noi credem că în acest an electoral, înainte de alegeri, trebuie să propunem şi pe 11 decembrie 2016 trebuie să începem să pregătim o nouă Constituţie. Nu mai trebuie să repetăm ceea ce am făcut – şi am eşuat din cauza unei decizii a Curţii Constituţionale -, când a fost o amendare a Constituţiei. Credem că este nevoie de o nouă Constituţie, mai ales în perspectiva anului 2018, cu ocazia aniversării centenarului Unirii, noi credem că România poate oferi o nouă Constituţie, în care să fie incluse şi acele promisiuni care au fost făcute în Rezoluţia de la Alba Iulia în 1918. Noi credem că acea rezoluţie este mai degrabă o lege şi nu o promisiune, fiindă dacă Marea Unire reprezintă, din punct de vedere juridic şi moral baza României moderne, atunci acea rezoluţie este mai mult decât o promisiune, este literă de lege şi toate punctele din acel angajament luat în urmă cu aproape 100 de ani la Marea Adunare de la Alba Iulia (trebuie respectate – n.r.) şi sunt convins că aceste chestiuni pot fi incluse într-o nouă Constituţie. Ar fi timpul, după 100 de ani, să facem acest pas, în semn de respect, nu numai faţă de maghiari, ci şi de toate comunităţile care trăiesc în România”, a susţinut Kelemen.

Totodată, UDMR propune ca, în secuime, limba maghiară să fie a doua limbă oficială, dar şi reducerea pragului pentru folosirea limbii materne în administraţie, de la 20 la 10%. „Noi propunem ce am spus de foarte multe ori, ca în secuime, unde trăim într-o proporţie mai mare, acolo limba maghiară să fie a doua limbă oficială – aşa cum se întâmplă în alte state – şi eu cred că este în spiritul promisiunilor şi rezoluţiei de acum 100 de ani de la Alba Iulia, noi propunem, pe de altă parte, reducerea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne în instituţiile administraţiei publice, la 10%. Există, de fapt, o astfel de sugestie, şi din partea organizaţiilor internaţionale”, a mai pretins liderul Uniunii, adăugând că UDMR propune desfiinţarea instituţiei prefectului din judeţe şi o formă de reorganizare regională care să confere drept de decizie deplină localităţilor din Transilvania.

Adriana STUPAR