UBB: Universităţile îşi reconsideră rolul în pregătirea consilierilor şcolari

Reprezentanţi ai facultăţilor de psihologie din Cluj-Napoca, Bucureşti, Iaşi Timişoara, Oradea, Braşov şi Sibiu, dar şi reprezentaţi ai Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională din Cluj, Maramureş etc. şi ai Casei Corpului Didactic au participat, la sfârşitul săptămânii trecute, la dezbaterea „Abilităţi non-cognitive la adolescenţi”, organizată de UNICEF în România şi Universitatea Babeş-Bolyai – prin Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei.

Potrivit reprezentanţilor universităţii clujene, evenimentul a avut loc în contextul recomandărilor studiului  realizat de către UNICEF şi Asociaţia ROI, în anul 2016, ale cărui concluzii au reliefat importanţa dezvoltării unor programe de intervenţie care să vizeze formarea profesioniştilor din toate sectoarele (cadre didactice, cadre sanitare şi asistenţi sociali) pe teme legate de abilităţile non-cognitive, printr-o actualizare a ofertei de formare iniţială.

„Ca urmare a acestor recomandări, Universitatea Babeş-Bolyai şi UNICEF în România au dezvoltat un parteneriat în vederea derulării unui proiect. În cadrul acestui parteneriat, experţi din cadrul Departamentului de psihologie al UBB au asumat reconsiderarea  curriculei de formare iniţială a studenţilor la psihologie şi a masteranzilor înscrişi la programele destinate formării consilierilor şcolari, astfel încât să rezulte un accent explicit asupra strategiilor de dezvoltare a  abilităţilor non-cognitive la copii şi adolescenţi. Mai mult, prin proiect se urmăreşte atât identificarea existenţei unor componente curriculare care vizează dezvoltarea abilităţilor non-cognitive în planurile de învăţămănt ale altor universităţi, cât şi explorarea posibilităţii de extindere a unor astfel de practici la nivelul tuturor facultăţilor de psihologie din ţară” – precizează organizatorii.

Potrivit acestora, cele mai recente cercetări psihologice, dar şi experienţa practică a consilierilor, au evidenţiat importanţa abilităţilor non-cognitive şi a rezilienţei în dezvoltarea copiilor, inclusiv a adolescenţilor. „Abilităţile non-cognitive sunt competenţe care pot fi dezvoltate, având un rol important în ajutarea adolescenţilor să reuşească în viaţă şi pentru a evita comportamentele la risc. Printre abilităţile non-cognitive cele mai utile adolescenţilor menţionăm: optimismul, motivaţia, auto-controlul, perseverenţa, integritatea şi curiozitatea. Rezilienţa este definită ca fiind capacitatea unei persoane de a depăşi situaţiile dificile. Totodată, abilităţile non-cognitive au potenţialul de a îmbunătăţi performanţele şcolare ale adolescenţilor, de creştere a nivelului de integrare socială şi bunăstare a tinerilor, în special a celor proveniţi din medii defavorizate” – explică aceştia.

În opinia organizatorilor, numărul crescut de universităţi care, prin experţi şi decidenţi, au participat la această primă întâlnire de lucru „reprezintă un indicator al interesului faţă de importanţa dezvoltării abilităţilor non-cognitive la copii şi adolescenţi”. „Participanţii la această dezbatere  au fost de acord ca este necesară o reconsiderare a  curriculumului de formare  universitară, iniţială şi continuă, a consilierilor şcolari, astfel încât acesta să includă explicit conţinuturi şi strategii de dezvoltare a abilităţilor non-cognitive. Eficienţa  oricăror  programe de intervenţie, fie preventivă,  fie curativă, atunci când ele se adresează adolescenţilor, este sensibil dependentă de nivelul de expertiză al consilierior şcolari, dar de calitatea competenţelor acestora sunt însă responsabile cadrele didactice universitare care i-au format” – precizează organizatorii evenimentului.

M. T.