UBB Cluj-Napoca a înfiinţat Institutul “Emil Racoviţă”

Universitatea “Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca a anunţat, vineri, că a înfiinţat Institutul “Emil G. Racoviţă” pentru studierea vieţii în condiţii extreme şi a conferit egida UBB noii fundaţii dedicate savantului român.

Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca va avea un institut pentru studierea vieţii în condiţii extreme care va purta numele lui Emil Racoviţă. Consiliul de Administraţie al UBB a aprobat, la propunerea rectorului Universităţii, Daniel David, înfiinţarea şi demararea procedurilor pentru organizarea Institutului “Emil G. Racoviţă”, pentru studierea şi cercetarea vieţii în condiţii extreme. Primul institut de biospeologie din lume a fost înfiinţat în anul 1920 la Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj, unde savantul Emil Racoviţă a deţinut şi funcţia de rector în perioada 1929-1930. “În an centenar dedicat Institutului, UBB îşi pune în practică, prin acest demers, valorile instituţionale, Tradiţie şi Excelenţă. Institutul extinde în modernitate linia inovativă a savantului Emil Racoviţă, studiind viaţa în condiţii extreme, extinzând domeniul de la biospeologie la formele de viaţă de pe fundul oceanelor până la spaţiul cosmic. Institutul este gândit să se coordoneze academic cu alte institute internaţionale de prestigiu din domeniu, dar, în logica cooperării colegiale şi a concentrării de resurse, strâns coordonat cu alte unităţi din ţară, care continuă linia de cercetare a savantului”, declară rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David. Consiliul de Administraţie a aprobat şi oferirea egidei UBB pentru noua Fundaţie pentru ştiinţă şi explorarea mediilor extreme Emil Racoviţă, create de moştenitorii acestuia şi de un grup de oameni de ştiinţă care continuă linia de cercetare a savantului. Emil racoviţă a fost un savant, explorator, speolog şi biolog român, considerat fondatorul biospeologiei – care se ocupă cu studiul faunei din subteran – peşteri şi pânze freatice de apă. A fost ales academician în 1920 şi a fost preşedinte al Academiei Române în perioada 1926 – 1929. În cinstea cunoscutului speolog au fost numite Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, nava oceanografică românească „Emil Racoviţă” şi cea mai mare peşteră din Republica Moldova. De asemenea, unui grup de trei insule în Golful Wilhelmina li s-a dat în 1958 numele savantului român, ca recunoaştere pe plan internaţional a meritelor sale ştiinţifice. În 2017, la Cluj-Napoca, a fost deschisă o expoziţie dedicată omului de ştiinţă Emil Racoviţă, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la moartea marelui savant român. De asemenea, municipalitatea clujeană a planificat organizarea unei serii de manifestări culturale în anul 2018, când s-au împlinit 150 de ani de la naşterea savantului, care a locuit la Cluj în a doua parte a vieţii sale. Astfel, pe 17 noiembrie 2018 a avut loc o solemnitate urmată de depunerea unei coroane de flori la mormântul savantului, din Cimitirul Central. În aceeaşi zi a avut loc şi prezentarea expoziţiei „Expediţie în trecut”, organizată în Turnul Croitorilor din Cluj. Banca Naţională a României a pus în circulaţie, la 6 august 2018, o monedă comemorativă din argint, cu tema 150 de ani de la naşterea lui Emil Racoviţă. Moneda are valoarea nominală de 10 lei, are titlul de 999‰, este rotundă, cu diametrul de 37 mm, are greutatea de 31,103 g, marginea este zimţată, întrega emisiune de 200 de exemplare fiind de calitate proof.

Portret Emil Racoviţă

Emil Racoviţă s-a născut la Iaşi în 1868. Tatăl său, Gheorghe Racoviţă (1839-1913), era magistrat şi membru fondator al societăţii literare Junimea şi se trăgea dintr-o veche familie de boieri moldoveni, iar mama sa, Eufrosina Al. Racoviţă (născută Stamatopol) era o talentată pianistă. A avut un frate, Alexandru Racoviţă şi o soră, Margareta Racoviţă. Emil Racoviţă şi-a petrecut copilăria la Şurăneşti, la moşia familiei. Şi-a început educaţia la Iaşi, ca elev al lui Ion Creangă şi mai târziu al lui Grigore Cobălcescu, continuând apoi la liceul „Institutele Unite”. Fostul elev al geologului Grigore Cobălcescu studiază la Facultatea de Drept din Paris, după dorinţa tatălui său, dar audiază concomitent şi cursurile Şcolii de antropologie. După obţinerea cu succes a licenţei în drept, se înscrie şi la Facultatea de Ştiinţe din Universitatea Sorbona, Paris, după absolvirea căreia (1891) lucrează la laboratoarele Arago în cadrul staţiunii de biologie marină de la Banyuls-sur-Mer, unde efectuează o serie de scufundări la adâncimea de 10 m cu un echipament clasic Siebe-Gorman, pentru a studia viaţa subacvatică. Prezintă teza de doctorat în 1896 cu subiectul Le lobe céphalique et l’encéphale des annélides polychètes.

La 25 de ani devine membru al Societăţii Zoologice din Franţa

La vârsta de numai 25 de ani este ales membru al Societăţii Zoologice din Franţa. Este recomandat (1897) să participe ca naturalist al Expediţiei antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condusă de Adrien de Gerlache. Această expediţie, care porneşte din Anvers în august 1897[6], avea un caracter internaţional, pe lângă belgieni, la ea participând şi norvegianul Roald Amundsen ca ofiţer secund, medicul american Frederick Cook, meteorologul polonez Antoine Dobrowolski şi geologul Henryk Arctowski. Cu prilejul escalelor făcute în Chile şi pe ţărmurile strâmtorii Magellan, efectuează cercetări complexe asupra florei şi faunei. În apropierea Ţării Palmer din Antarctida, expediţionarii descoperă o strâmtoare care a primit numele navei „Belgica” şi câteva insule (una numită de Racoviţă insula Cobălcescu). Expediţia mai înscrie pe harta încă incompletă a Antarcticii şi insula Wiencke şi Ţara lui Danco, după numele celor doi membri ai expediţiei care au pierit în această călătorie. În perioada când „Belgica” a fost prizoniera gheţurilor (martie 1898 – februarie 1899), naturalistul expediţiei, împreună cu ceilalţi oameni de ştiinţă, au întreprins numeroase observaţii şi cercetări ştiinţifice. Materialul adunat a constituit obiectul unui număr de 60 volume publicate, reprezentând o contribuţie ştiinţifică mai mare decât a tuturor expediţiilor antarctice anterioare luate la un loc. Savantul român a întreprins un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor, pinguinilor şi a unor păsări antarctice, care i-a adus o reputaţie bine meritată.

Funcţii deţinute

  • Senator, reprezentat al Universităţii din Cluj în perioada 1922-1926
  • Rector al Universităţii din Cluj în perioada 1929-1930
  • Preşedinte al Academiei Române în perioada 1926 – 1929
  • Director al Institutului de Speologie în perioada1920 – 1947
  • Membru al mai multor asociaţii ştiinţifice

Invitat la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cluj

În 1920 a fost invitat ca profesor la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cluj, unde a înfiinţat primul institut de biospeologie din lume. A fost căsătorit cu Hélène Boucard şi a avut trei copii, Renée Racoviţă (n. 1908), Ion Racoviţă (1909-1938) şi Andrei Racoviţă (n. 1911). Cele 1.300 de exemplare din flora şi fauna regiunilor cercetate adunate de Racoviţă au fost studiate de numeroşi cercetători, care au descris sute de forme necunoscute până atunci în lumea vegetală şi animală. La întoarcere a publicat o lucrare importantă despre Cetacee, în special balene. În 1900, devine director-adjunct al Laboratorului Oceanologic „Arago” din Banyuls-sur-Mer, Franţa. Ca urmare a descoperirii unor noi specii de crustacee în peştera Cueva del Drach din Mallorca, vizitată în 1904, domeniul îl fascinează şi renunţă la cercetarea în oceanologie pentru a se dedica ecosistemelor subterane. La intrarea în oraş există o statuie a lui Emil Racoviţă. În 1907, va publica „Essai sur les problemes biospeologiques”, prima lucrare importantă dedicată biospeologiei din lume. După aceea, va iniţia un program internaţional de cercetare numit „Biospeologica” care să studieze fauna peşterilor, la început ca o activitate privată, dar în 1920, înfiinţează la Cluj primul Institut Speologic din lume. Pe lângă numeroşi cercetători români, Racoviţă aduce la Cluj şi o echipă de prieteni biologi de renume, doi francezi (Jules Guiart, René Jeannel) şi un elveţian (Alfred Chappuis).

Pagină realizată de Cristian FOCŞANU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.