Troiţa de la Fîntînele – Mărişel

Fîntînele, nume de legendă, altar al moţilor este pomenit peste tot şi nu întîmplător.

Moşii şi strămoşii noştri se adunaru de Sînziene (24 iunie – Naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul) pe aceste locuri spre a cinsti pe cei care şi-au dat viaţa pentru apărarea neamului şi a pămîntului strămoşesc.

Pentru cinstirea celor 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu s-a organizat serbări omagiale: – s-a sfinţit troiţa de piatră de pe Muntele Găina în prezenţa regelui Ferdinand, Guvernului şi Parlamentului României; s-a inaugurat muzeul Avram Iancu în casa părintească din Vidra, unde s-a născut Crăişorul; Vidra de Sus s-a numit de atunci (1924) Avram Iancu; Parlamentul României a desfăşurat o sesiune solemnă pentru evocarea victoriilor obţinute de moţii conduşi de Avram Iancu şi personalitatea Crăişorului.

Mărişenii şi-au omagiat şi ei eroii în frunte cu Pelaghia Roşu, aici la Fîntînele în anul 1923 prin: evocări istorice; slujbe religioase de pomenire; sfinţirea troiţei de lemn făcută de familia Crişan a Gîrbeştilor; programe artistice; defilarea şi prezentarea onorului de către armată.

Serbările omagiale au continuat şi în anul 1924, participînd acum şi oficialităţile administrative şi cînd s-a sfinţit crucea de piatră donată şi aranjată aici de fraţii Vasile, Ioan şi Gavril Crişan.

Părintele Alexandru Fodor auzind de o iminentă invazie a trupelor maghiare, după Dictatul de la Viena din 30 august 1940, la Mărişel, a trimis creştini vrednici care au demolat troiţa de la Fîntînele şi au adus-o în sat
ascunzînd-o, de frica răzbunării ungureşti.

Această troiţă o puteţi vedea în cimitirul de lîngă Biserica ortodoxă din Mărişel unde a fost aşezată prin grija părintelui Andrei Şortan.

Pentru apărarea graniţelor vremelnice stabilite în 1940, la cererea domnului dr. Eugen Nicoară, refugiat din Reghinul cedat, trimisă generalului Antonescu, s-a hotărît prin ordinul 16.370 din 31 decembrie 1941 al marelui Stat Major al Armatei la sfîrşitul anului 1941 şi în primăvara anului 1942 înfiinţarea Batalioanelor Fixe Regionale: Bucovina, Neamţ, Vrancea, Bihor cu sediul în Cîmpeni, Călăţele, Măguri, Mănăstireni.

După reorganizarea din 23 iulie 1942 Batalioanele erau: Bucovina, Neamţ, Vrancea, iar Batalionul Fix Bihor s-a reorganizat în şase batalioane: Bihor, cu sediul în Cîmpeni; Arieş, cu sediul în Abrud; Someş, cu sediul în Beliş; Cluj, cu sediul în Mihai Viteazul; Codru, cu sediul în Beiuş; Criş, cu sediul în Buteni.

Din iniţiativa celor doi comandanţi ai Batalionului Someş, lt. col. Ambrozie Boca şi maiorul Vasile Grigoriţă, la care au aderat prin contribuţie bănească (solda) cadrele active şi în rezervă, în anul 1944 pe lîngă pregătirea militară, rezerviştii din compania Măguri au ridicat o nouă troiţă de piatră la Fîntînele în locul în care au existat cele două înainte.

Muncind cu spor sub conducerea subinginerului Paverlovici (angajat al direcţiei de drumuri şi poduri) şi fiind ajutaţi cu eficienţă de locuitorii satului Mărişel, în luna iunie 1944 troiţa a fost gata şi aşezată pe o înălţime care domină poiana Fîntînele.

În ziua de 24 iunie 1944, de Sînziene, s-a inaugurat printr-un ceremonial militar-religios, troiţa nouă, care domină şi astăzi locul de legendă Fîntînele. Un sobor de preoţi conduşi de protopopul de Călăţele Teodor Florea, au desfăşurat serviciul religios la care au participat oficialităţile civile, militare şi un numeros public. Parada militară a fost asigurată de rezerviştii din compania Mănăstireni, Călăţele şi Măguri avînd în frunte pe locotenentul în rezervă Gheorghe Cernău.

Monumentul sub formă de cruce respectă tradiţia creştină a moţilor.

La ridicarea ei au folosit piatra dură a muntelui spre a sublinia dîrzenia de stîncă a mărişenilor în apărarea pămîntului strămoşesc împotriva cotropitorilor. Tăind în piatra dură a troiţei cuvintele poruncă ale lui Avram Iancu: “SAU PUNEM PUMNUL ÎN PIEPTUL FURTUNII SAU PIERIM”, moţii au dorit să rămînă peste ani eroicele fapte prin care au împlinit porunca de cremene a Craiului lor – Avram Iancu de a opri orice furtună.

De 40 de ani ne întîlnim cu Avram Iancu, Pelaghia Roşu şi eroii moţilor în această poiană de legendă pe care Societatea “Avram Iancu”, consilierul judeţean Ioan Bota din Huedin, primarul împreună cu mărişenii şi toţi participanţii o dorim să fie amenajată corespunzător.

Prof. Teodor Şandor

Cetăţean de onoare al Mărişelului