Trio Enescu şi concert de muzică tradiţională românească la Toamna Muzicală Clujeană

Trio EnescuÎn ultima săptămînă a Festivalului Internaţional “Toamna Muzicală Clujeană” vă invităm la recitalul susţinut de Trio Enescu şi la concertul de muzică tradiţională românească Bartók şi muzica tradiţională românească din Transilvania – „De la anonimat la nume”.

Trio Enescu vine la Cluj-Napoca pentru a susţine un recital cameral. Evenimentul va avea loc miercuri, 21 octombrie, începînd cu ora 19, în Sala Studio a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”. Membrii Trioului Enescu sînt Alina Armonas-Ţambrea – vioară, Edvardas Armonas – violoncel şi Gabriele Gylyte-Hein – pian. Din programul serii fac parte lucrări de George Enescu şi Gabriel Fauré.

Înfiinţat cu ocazia a 130 de ani de la naşterea compozitorului George Enescu, trioul care-i poartă numele a obţinut, încă de la primele apariţii scenice, succese notabile atît în rîndul publicului, cît şi al criticii de specialitate. Cei mai importanţi profesori le-au fost membrii Cvartetului Alban Berg şi Harald Schoneweg (la a cărui clasă cei trei muzicieni şi-au finalizat studiile postuniversitare, la Hochschule für Musik und Tanz din Köln). Au urmat apoi cursuri la „Robert Schumann” Hochschule din Düsseldorf, la Hochschule für Musik und Darstellende Kunst din Frankfurt, Academia de Muzică din Vilnius şi Conservatorul Naţional Superior de Muzică şi Dans din Paris. În 2013, muzicienii au semnat un contract cu casa de discuri GENUIN Classic Recording Group, în urma căruia au lansat primul lor CD, cu lucrări de George Enescu şi Gabriel Fauré. În cadrul acestei stagiuni, Trio Enescu va debuta la Festivalul din Rheingau şi la Beethoven-Haus din Bonn.

Trio Enescu, alcătuit din: Alina Armonas-Ţambrea – vioară, Edvardas Armonas – violoncel, Gabriele Gylyte-Hein – pian, va interpreta: George Enescu – Sérénade lointaine pentru pian, vioară şi violoncel; Trio cu pian, în la minor;
Gabriel Fauré – Trio cu pian, în re minor, op. 120.

Seară cu muzică tradiţională românească – Bartók şi muzica tradiţională românească din Transilvania – „De la anonimat la nume”.

Joi, 22 octombrie, Muzeul Etnografic al Transilvaniei este gazda concertului dedicat muzicii tradiţionale româneşti din cadrul TMC 2015. Vă aşteptăm, începînd cu ora 19, să ascultăm Ansamblul vocal-instrumental al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”. Pe scenă, alături de ansamblul AMGD vor urca Ioan şi Doina Haplea (instructori), Ioan Haplea (prezentator) şi soliştii Andra Petraşcu (voce), Ana Török (vioară), Răsvan Dumitru (vioară), Theodor Constantiniu (vioară), Răzvan Ciorbea (clarinet) şi Horia Haplea (pian).

Recunoscut unanim ca fondatorul culturii muzicale maghiare a secolului XX, împreună cu Zoltán Kodály şi Ernõ Dohnányi, Béla Bartók (1881-1945) a fost unul dintre principalii etnomuzicologi care au cules şi studiat în special muzica ţăranilor români, maghiari şi slovaci. Încă din 1906, Bartók a început să culeagă folclor slovac, apoi a continuat cu cel românesc, mai tîrziu rutean, sîrb şi bulgar. Imboldul pentru acest demers a venit în 1904, cînd Bartók a auzit o tînără ţărancă, Lidi Dósa, cîntînd un cîntec tradiţional cu inflexiuni modale şi o oarecare structură strofică. A fost momentul în care Bartók a devenit interesat de muzica tradiţională a satului transilvănean de baştină al tinerei, pornind, în vara anului 1907, într-o amplă călătorie de culegere de melodii tradiţionale din zona secuilor. Bogăţia extraordinară a stratului muzical tradiţional românesc care, în opinia lui Bartók, o surclasa pe cea maghiară prin aspectul său arhaic datorat poziţiei geografice izolate a românilor în cadrul Imperiului, l-a dus, în 1913, în Maramureş. Materialul muzical găsit aici, care pentru Bartók a reprezentat o descoperire mai importantă decît melodiile pentatonice anhemitonice găsite la secui, s-a centrat pe identificarea aşa-numitului cîntec lung sau horă lungă, făcînd ulterior legătura cu muzici tradiţionale arabe, persane şi ucrainene. Colindele şi melodiile de joc culese în spaţiul românesc au reprezentat o sursă primordială pentru compoziţiile originale ale lui Bartók, dar şi o moştenire de un interes istoric incontestabil pentru generaţiile ulterioare de etnomuzicologi, prin colecţiile publicate în anii care au urmat.

În program:

György Ligeti – Baladă şi dans (prelucrare pentru două viori); Béla Bartok – Melodii de colinde româneşti pentru pian, Caietul I, nr. 1-5 (Pă cel plai de munte, Întreabă-şi întreabă, D’oi roagă să roagă, Ciucur verde de mătasă, Coborît-o, coborît-o); Béla Bartok – 44 Duo-uri pentru două viori (nr. 21 Colinda I, nr. 29 Colinda II, nr. 30 Colinda III, nr. 31 Colinda IV, nr. 32 Joc din Maramureş); Marţian Negrea – Suita pentru clarinet şi pian (p.I Cîntec de leagăn, P. IV Joc “La Ilie al lui Matei”); Béla Bartok – Melodii de colinde româneşti pentru pian, nr. 1-6 (În patru cornuţi de lume, La lina fîntînă, Pe poduţiu de d’argintu, Noi acu ortacilor, Tri crai de la răsăritu); Béla Bartok – Jocuri poporale româneşti pentru vioară şi pian, Sz 56 BB 68 (1. De bîtă, 2. Brîu, 3. Pă loc, 4. Buciumeana, 5. Poarga, 6. A. Măruntel, b. Fără titlu).

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.