Tribunalul Cluj dă undă verde maghiarizării indicatoarelor de localitate la Cluj-Napoca

Răsturnare de situaţie în cazul procesului ce vizează obţinerea maghiarizării indicatoarelor de localitate la Cluj-Napoca. Tribunalul Cluj a admis solicitarea Asociaţiei Minority Rights privind instalarea de plăcuţe bilingve la Cluj-Napoca după ce în urmă cu un an aceeaşi instanţă s-a pronunţat împotriva acestui demers. Hotărârea Tribunalului Cluj nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.

Asociaţia Minority Rights, din care face parte avocatul clujean Szocs Sandor, fiica acestuia Szocs Izabella și încă o persoană, a cerut în instanță obligarea municipalității de a instala plăcuțe în limba maghiară. În demersul acestei asociații, înființată doar în 2015, s-au mai alăturat peste 400 de clujeni, care au avut calitate de intervenienți în proces. Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Cluj în data de 27 martie 2015 iar în urma analizării probelor instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de Minority Rights. Hotărârea Tribunalului Cluj nu a fost definitivă, context în care Minirity Rights a făcut recurs. Acţiunea a fost înregistrată la Curtea de Apel Cluj iar în septembrie anul trecut această instanţă a dispus rejudecarea cauzei la Tribunalul Cluj. În urma rejudecării, instanţa a decis că solicitarea Asociaţiei Minority Rights este temeinică, obligând Primăria Cluj-Napoca să monteze plăcuţe bilingve. ”Admite în parte cererea de chemare în judecată, formulată de către reclamanta ASOCIAŢIA MINORITY RIGHTS EGYESULET, în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA, având ca obiect obligaţie de a face. Admite în parte cererile de intervenţie accesorie formulate în cauză. Obligă pârâtul la inscripţionarea, pe aceleaşi tăbliţe indicatoare, a denumirii localităţii Cluj-Napoca, şi în limba maternă a minorităţii etnice maghiare. Respinge restul pretenţiilor deduse judecăţii”, a dispus Tribunalul Cluj. Hotărârea a fost pronunţată în 21 februarie, ziua în care la nivel internaţional se sărbătoreşte limba maternă. Sentinţa nu este însă definitivă, putând fi atacată cu rescurs. Demersul acestei organizaţii nu este primul care vizează obligarea municipalităţii clujene de a instala plăcuţe cu denumirea în limba maghiară a municipiului Cluj-Napoca. O astfel de acțiune a fost demarată și de Fundaţia European Committee Rights Hungarians Central Europe, condusă de cetăţean olandez Landman Gabor, al cărui soţie este o etnică maghiară din Transilvania. Procesul intentat de condusă de olandez a început în primăvara anului 2014 iar în vara acelui an instanţa s-a pronunţat în acest caz. Prin sentinţa dată, Tribunalul Cluj a admis cererea fundaţiei olandeze, obligând municipalitatea clujeană să instaleze indicatoare de localitate bilingve în Cluj-Napoca. Municipalitatea clujeană a atacat cu recurs sentinţa Tribunalului, iar în 2015 Curtea de Apel Cluj a dat câştig de cauză municipalităţii. ‘’Admite recursul declarat de recurentul Consiliul Local şi Primăria mun CJ-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 4800, pronunţată la data de 11.07.2014 în dosarul nr. 1516)117)2014 al Tribunalului Cluj pe care o casează în tot în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamanta FECHRHCE ca urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active. Decizia este definitivă şi executorie. Pronunţată în şedinţă publică din 05.02.2015’’, se arată în decizia instanţei Curţii de Apel Cluj. Practic, judecătorii au constatat că fundaţia olandeză nu avea nicio calitate şi nici interes să ceară instalarea de plăcuţe bilingve pentru că Legea 215 a Administraţiie locale vorbeşte de asigurarea unor drepturi doar faţă de cetăţenii minorităţilor naţionale, nu şi pentru persoane juridice. În acest caz, fundaţia olandeză nu avea nicio calitate şi nici interes să ceară plăcuţe bilingve pentru că face parte din categoria persoanelor juridice şi, mai mult, niciunul dintre membri săi nu este locuitor de etnie maghiară din Cluj-Napoca. În acest context, avocatul clujean Szocs Sandor, fiica acestuia Szocs Izabella și încă o persoană au fondat la Cluj-Napoca Asociaţia Minority Rights prin intermediul căreia au intentat un un nou proces municipalităţii clujene. Precizăm că în Legea 215 a administraţiei locale se precizează că se pot instala plăcuţe bilingve sau cetăţenii se pot adresa în limba maternă doar dacă ponderea minorităţii depăşeşte 20 la sută. ‘’Conform art. 76 din Legea 215/2001, (2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinînd unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor primi răspunsul atît în limba română, cît şi în limba maternă’’, se arată în actul normativ. Cluj-Napoca nu intră în categoria localităţilor în care minoritatea maghiară depăşeşte 20 la sută.

C.P.