Transilvania vs. București. Cine atrage cele mai mule investiții străine

Totalul investițiilor străine directe în toate județele din Transilvania și Banat reprezintă aproximativ o treime din totalul investițiilor făcute numai în București. Potrivit unui raport publicat recent de Banca Naţională a României (BNR), analizat de ziarul „Făclia de Cluj”, Capitala atrage în continuare cele mai multe investiții străine. Conform datelor, în 2022, Bucureștiul a atras 59.145 milioane de euro în timp ce soldul investițiilor străine directe în toate județele din Ardeal și Banat a fost de 22.494 milioane de euro. La nivel regional, regiunea București-Ilfov a atras 62,7 la sută din soldul investițiilor străine directe.

La sfârșitul anului 2022, soldul investițiilor străine directe a fost predominant concentrat în regiunea de dezvoltare București-Ilfov, reprezentând 62,7 la sută din total, urmată de regiunea Centru cu o contribuție de 8,7 la sută din total și regiunea Vest, cu 7,1 la sută. În contrast, nivelurile cele mai scăzute ale investițiilor străine au fost înregistrate de regiunile Nord-Est (2,9 la sută) și Sud-vest – Oltenia (1,9 la sută).

Clujul cel dintâi la toate, abia pe locul cinci la investiții străine

Între 2013 şi 2022, soldul investiţiilor străine directe din judeţul Cluj (ISD) a crescut de două ori și jumătate, de la 1 118 mil. euro în urmă cu zece ani la 2 894 mil. euro anul trecut, după cum reiese din raportul analizat de ziarul „Făclia de Cluj”. Dacă realizăm un clasament al judeţelor după acest indicator pe anul trecut, Clujul se situează pe locul 5, pe poziţii fruntaşe fiind Bucureşti (59,14 mld. euro), Ilfov (7,46 mld. euro), Timiş (5,24 mld. euro), Prahova.

Din raportul BNR reiese că unele judeţe din Transilvania care nu beneficiau de investiții spectaculoase în urmră cu zece ani au înregistrat evoluţii considerabile. Spre exemplu, judeţul Maramureş au avut o creştere a soldului ISD de peste 27 de ori mai mare în anul 2022 faţă de anul 2013 (de la 34 mil. euro la 929 mil. euro), pentru Covasna se vede o creştere de peste patru ori (de la 90 mil. euro la 391 mil. euro), iar judeţul Satu Mare şi-a triplat soldul ISD (de la 236 mil. euro la 768 mil. euro).

În județul Albă, creșterea a fost de la 886 mil euro la 1 327 milioane de euro iar la Arad investițiile au evoluat de la 760 milioane de euro la 1 362 milioane de euro. În județul Bihor evoluția investițiilor a fost de la 526 milioane euro în 2013 la 1 082 milioane de euro în 2022.

Soldul investițiilor în județul Bistrița Năsăud s-a dublat. De la 110 milioane de euro la 225 milioane de euro în 2022.

La Brașov evoluția a fost de la 1 827 milioane de euro în 2013 la 2 825 milioane de euro în 2022 iar în județul Sibiul soldul a crescut de peste trei ori, de la 622 milioane de euro la 2 018 milioane de euro.

La Mureș investițiile s-au ridicat la 1 499 milioane de euro în 2013 iar în 2022 cifra a fost de 2 151 milioane de euro.

Pe domenii de activitate, observăm că patru sectoare economice reprezintă peste 87% – industrie: 39,2%, comerţ: 17,7%, construcţii şi tranzacţii imobiliare: 17,2% şi intermedieri financiare şi asigurări: 13,2%.

„Distribuția pe județe a investițiilor străine directe în întreprinderile cu cel puțin 20 de salariați și în întreprinderile atipice relevă faptul că Municipiul București a atras un volum semnificativ, totalizând 59 145 milioane euro la sfârșitul anului 2022 (56,1 la sută din soldul ISD în aceste categorii de întreprinderi). Următoarele cinci poziții sunt reprezentate de județele Ilfov (7 469 milioane euro), Timiș (5 240 milioane euro), Prahova (3 293 milioane euro), Cluj (2 894 milioane euro) și Brașov (2 825 milioane euro)”, arată analiza Băncii Naționale .

Comparativ cu anul 2021, primele patru județe și-au menținut poziția în clasament, în timp ce județul Cluj a devansat județul Brașov. De asemenea, deși ocupă o poziție inferioară, județul Botoșani a înregistrat cea mai mare creștere relativă a soldului ISD în ultimul an (+55,0 la sută). În perioada 2013-2022, soldul ISD a avut o evoluție neuniformă la nivelul județelor. Astfel, 18 județe au înregistrat un ritm de creștere a soldului ISD superior mediei naționale de 83,4 la sută, în timp ce 24 de județe s-au situat sub această medie (șapte dintre ele înregistrând scăderi ale investițiilor străine directe). Județul Maramureș a consemnat cel mai mare avans, soldul investițiilor crescând de peste 27 de ori, de la 34 milioane euro la finele anului 2013 la 929 milioane euro în anul 2022. Au urmat Covasna, cu o majorare de peste patru ori (+301 milioane euro), Satu Mare și Sibiu, ambele înregistrând o triplare a soldului ISD, cu creșteri de 532 milioane euro, respectiv 1 396 milioane euro. În valoare absolută, investiții străine directe peste pragul de 1 miliard de euro au fost atrase de Municipiul București, care a consemnat o creștere a soldului ISD în perioada 2013-2022 de 27 040 milioane euro (+84,2 la sută, valoare aflată în proximitatea mediei naționale), urmat de județul Ilfov, cu o creștere de 434 milioane euro (+146,1 la sută), Timiș cu 2 264 milioane euro (având un ritm de creștere de 76,1 la sută, inferior mediei naționale), Cluj cu 1 776 milioane euro (+158,9 la sută), Sibiu cu 1 396 milioane euro și Prahova cu 1 285 milioane euro (ritm de creștere de numai 64,0 la sută) (Tabelul 8 din Secțiunea statistică).

Principalul investitor străin în economia românească

La 31 decembrie 2022, Germania a reprezentat principalul investitor străin în economia românească, menținându-și poziția dominantă din perioada anterioară. Entitățile rezidente în această țară dețin, atât în mod direct, cât și prin intermediul filialelor și sucursalelor firmelor germane din țări intermediare, investiții de 16 120 milioane euro (14,9 la sută din soldul total al ISD). Clasamentul țărilor investitorilor finali este continuat de Austria (10,7 la sută), Franța (9,7 la sută), Italia (7,8 la sută), Statele Unite ale Americii (6,7 la sută) și Țările de Jos (5,3 la sută), fiecare dintre aceste țări înregistrând un sold ISD de peste 5 000 milioane euro (Tabelul 9 din Secțiunea statistică). Deși ierarhia principalelor țări partenere a rămas constantă în comparație cu anul 2021, se observă diminuarea contribuțiilor Italiei și Statelor Unite ale Americii la totalul indicatorului, cu 0,1puncte procentuale., respectiv 1,1 puncte procentuale și creșterea contribuțiilor Țărilor de Jos și Franței, cu 1,5 puncte procentuale, respectiv 0,1 puncte procentuale. Prezența acestor fluctuații indică adaptări în strategiile investiționale ale nerezidenților, reflectând, concomitent, evoluțiile economice specifice fiecărei țări partenere24. Grupul celor șase țări analizate contribuie în proporție de 55,2 la sută la soldul total ISD, în timp ce primele zece țări, care dețin fiecare investiții de peste 3 000 milioane euro, au cumulat 68,9 la sută din totalul aceluiași indicator, reliefând gradul ridicat de concentrare al investițiilor

Cosmin PURIȘ