Tîrgul de la Negreni cere investiţii

S-a încheiat încă o ediţie a tîrgului de toamnă de la Negreni, dar nu se ştie a cîta. Primarul comunei de la poalele Apusenilor, udată de Crişul Repede, juristul Dorin Manea, spune că actul de naştere al acestei manifestări comerciale datează din Evul Mediu, trocul fiind principala unitate de măsură a celor ce au bătătorit acest perimetru atît de căutat în acest anotimp ce desfată privirile cu splendidele culori de pe versanţii drumului european E 60. Tîrgul de la Negreni, mai puncta primarul, nu poate fi comparat cu o piaţă sau un tîrg de ţară, ci cu un fenomen comercial de dimensiuni naţionale şi chiar europene, unde vin să vîndă, să cumpere sau pur şi simplu să vadă bogăţia de oferte, zeci de mii de tîrgoveţi din ţară şi de dincolo de Tisa şi Dunăre.
De altfel, dialogul purtat sîmbătă, mărşăluind prin tîrg cu oficialităţile locale, primar, viceprimar şi consilierul primarului, Cristi Blaga, ne-a evidenţiat priorităţile ce stau în faţa administraţiei publice locale în modernizarea acestui spaţiu ce depăşeşte 8.000 mp, pe care sînt expuse mii de tone de produse, în care predomină: textilele, încălţămintea, confecţiile, blănăria, artizanatul, articole de uz casnic, anticariat, jucării, bijuterii, chimicale, cosmetice, dar mai ales vechituri care nu se mai prea vînd, dar creează un disconfort ce obligă, în viitor, la o urgentă sectorizare a acestora. De fapt, cînd nu ai bani să faci compartimentări şi ai 500 de tarabe, e greu să stăpîneşti normalitatea în cele cinci zile de travaliu comercial.
Şi în acest an, ca şi în cei precedenţi, cu banii tîrgului şi puţinul de la bugetul acestei comune care numără în jur de 2.500 locuitori, s-a mai îmbunătăţit suprastructura perimetrului prin construirea a două podeţe, unul peste Criş, iluminatul a fost şi el extins ca şi apa potabilă, suprafaţa expoziţională a fost suplimentată cu aproape 1.000 mp iar drumurile puţin aranjate. Pretenţiile sînt mari şi îndreptăţite, motiv pentru care Primăria a depus un proiect de modernizare a celui mai mare tîrg al României la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru ca sectorizarea să poată deveni o realitate, aleile pietonale să nu mai fie acoperite de colb, pubelele pentru depozitarea resturilor să fie suficiente, grupurile sociale să aibă dotările necesare acestor vremuri, iar împrejmuirea să potenţeze veniturile bugetului local şi întreţinerea corespunzătoare a acestui tîrg binecunoscut în Europa şi chiar peste Oceane, fapt demonstrat de sutele de anticari ce au poposit în această ediţie la evenimentul petrecut la Negreni.
Apropo de antichităţi şi artă, am văzut aici mai multe colecţii de picturi expuse, iar primarul Dorin Manea, un iubitor al picturii, şi-a pus ochii pe un tablou însă disponibilul său de 300 lei, de bugetar, nu s-a potrivit cu cererea de 300… de euro. Aşa că a văzut, i-a plăcut şi a plecat.
Am plecat şi noi din tîrg seara, tocmai cînd căzuse reţeaua electrică într-o zonă a alimentaţiei publice, lăsîndu-l pe primar să-şi găsească specialiştii care au schimbat siguranţele căzute. Am plecat cu speranţa că documentaţia de modernizare depusă la MDRT va fi aprobată, iar la viitoarea ediţie a manifestării comercialo-turistice va fi prezentă şi ministrul Elena Udrea, pentru a tăia panglica inaugurală a investiţiilor cerute de acest important tîrg european de mari dimensiuni şi tradiţii, cu locaţia la poarta vestică a Clujului.

Dumitru VATAU