Tîrg barbar descoperit de arheologi în apropierea castrului roman de la Porolissum

Peste 100 de monede de argint şi una de aur, alături de alte cîteva sute de obiecte de mici dimensiuni şi zeci de mii de cioburi de ceramică din perioada ocupaţiei romane, au fost descoperite de arheologi, cu prilejul unor săpături de salvare, în apropierea castrului de la Porolissum, într-o zonă în care specialistul în arheologie romană Coriolan Opreanu presupune că a existat un tîrg, unde soldaţii din fortificaţia armată de la graniţa Imperiului Roman făceau comerţ cu populaţii barbare.

Descoperirile au fost făcute recent, în cadrul unor săpături de descărcare arheologică într-un proiect european privind punerea în valoare a castrelor din judeţul Sălaj, de către o echipă de arheologi condusă de profesorul doctor habilitatis Coriolan Opreanu, director adjunct al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române, cel care este, de fapt, şi responsabil ştiinţific privind cercetările arheologice din incinta castrului roman de la Porolissum.

“Prezenta săpătură este una de salvare. Consiliul Judeţean Sălaj intenţionează să organizeze aici o parcare şi să reabiliteze drumul de acces spre castrul roman. În această idee, în data de 15 iunie, am început săpăturile în această zonă. Iniţial, zona părea lipsită de vestigii arheologice şi asta datorită faptului că ne aflăm exact sub turnul de supraveghere a liniei avansate de apărare a complexului roman compus din castru, oraş, temple şi altele. Ne aflăm, de asemenea, la foarte mică distanţă de clădirea vămii romane, pe linia de demarcaţie antică între lumea romană şi aşa numita lume barbară. De aceea, aici părea greu de crezut să existe ceva. În toamnă, colegii de Muzeul Judeţean de Istorie din Zalău au executat cîteva sondaje, verificînd dacă într-adevăr lucrurile stau aşa şi au constatat cu surprindere că ele nu stau aşa. Prin urmare, erau necesare săpături de descărcare de sarcină arheologică, conform legii. Descoperirile de aici nu sînt monumentale şi sînt oarecum diferite de cele cu care sînt obişnuiţi în complexul Porolissum. Nu există ziduri de piatră, nu există prea mult material constructiv roman, există doar nişte gropi adîncite în pămînt, dar noi am găsit aici lucruri extrem de interesante şi multe, dar şi foarte importante pentru istoria Porolissum-ului şi chiar a contactelor dintre cele două lumi”, a declarat, pentru AGERPRES, arheologul.

“Nu avem încă certitudini, dar putem să avansăm cîteva ipoteze, care se bazează pe o cantitate extrem de mare de descoperiri. Am găsit 105 monede, dintre care una de aur, am descoperit circa 30 de fibule, am descoperit o mulţime de alte obiecte. În total am depăşit cifra de 700 de obiecte mărunte, la care se adaugă o cantitate enormă de ceramică, în primul rînd romană, dar şi de altă factură. Ce cred eu că se întîmpla aici? Aici era un punct de contact. Neamurile barbare din afara frontierei romane solicitaseră permanent puncte de tîrg în apropierea castrelor de pe frontieră – există documente istorice în acest sens. Eu cred că ne aflăm într-un asemenea loc, un loc de tîrg, un loc unde barbarii, în apropierea vămii, schimbau produse cu romanii. Astfel se explică şi numărul extrem de mare de monede, foarte multe pentru o populaţie care nu folosea la ea acasă moneda, ci doar aici, în preajma frontierei romane. Este şi o poziţie excepţională din acest punct de vedere, pentru că locul se află în apropierea vămii, sub supravegherea unui turn de pază roman şi în apropierea drumului roman. Dintre monedele găsite, majoritate sînt de argint, cunoscute sub denumirea de “denari”, cîteva de bronz, dar şi o monedă de aur sau mai exact o monedă de argint acoperită cu o foiţă de aur. Ceea ce este interesant legat de moneda de aur e faptul că ea este una falsificată, cel puţin raportat la perioada în care a fost utilizată. Potrivit lui Coriolan Opreanu, în perioada respectivă nu au fost “bătute” astfel de monede din aur, ci doar din argint, ea fiind acoperită ulterior cu o foiţă de aur, pentru a sugera faptul că este integral realizată din acest metal preţios. Monedele descoperite aparţin unei perioade ce începe de la domnia împăratului Traian, pînă la mijlocul secolului III. În opinia istoricului, tîrgul a funcţionat cel puţin 100 de ani, în secolele II şi III, cînd teritoriul se afla sub ocupaţia Imperiului Roman.

“Nu putem spune etnic cu mare precizie cine erau, dar ştim că făceau parte dintr-o arie culturală care se întinde în actuala zonă de sud a Poloniei şi o parte din Ucraina. Acolo locuiau populaţii de neam germanic, vandali, daci liberi, populaţii amestecate din punct de vedere etnic, dar cu o cultură materială asemănătoare, mixtă. Oricum, important este pentru noi să determinăm cronologia acestei arii. La ora actuală, la un studiu preliminar al materialelor cu putere cronologică, ar trebui să fie cam după anul 180, cînd relaţiile cu barbarii se normalizează, după marile conflicte numite Războaiele Marcomanice. Totul ne duce spre ideea că pînă la sfîrşitul dominaţiei romane şi a existenţei sitului roman Porolissum aici a funcţionat tîrgul acesta sau zona aceasta de comerţ. Practic, aici, mai bine de 100 de ani sau cel puţin 100 de ani, s-au desfăşurat tranzacţii comerciale”, a conchis specialistul în arheologie romană.