Tineri de poveste: Luca PURDEA, de la hobby la sportul de performanță!

Luca Purdea este elev în clasa a XII-a la Colegiul Național „Andrei Mureșanu” din Dej. Până aici, nimic extraordinar. Nimic, până când stai de vorbă cu el și îți dai seama că ai în fața ta un tânăr inteligent, foarte echilibrat și cu preocupări precise legate de viitorul său. Jalonat deja cu obiective bine țintite.

Un astfel de obiectiv îl reprezintă ocuparea unui loc meritoriu pe podiumul viitorului Campionat European de Motociclism Viteză care se va desfășura la 9 aprilie, în Grecia. Legitimat la ACSRU Racing (Asociația Club Sportiv a Regiunilor Unite) și antrenat de Călin Florin și Robert Mureșan, Luca s-a remarcat în 2021 la Campionatul de Motociclism Viteză din Serbia, unde a ocupat locul III. Așa că, un loc prim pe podium nu i se pare imposibil!

– Cred că ai mai fost întrebat, dar te întreb și eu: cum transformi un sport-hobby în sport de performanță?

– Relativ simplu, dacă ești pasionat de sportul căruia i te-ai dedicat. La 16 ani am obținut permisul categoria A1 și am reușit, după multe rugăminți, să-mi conving familia să-mi cumpere o motocicletă. Prima mea motocicletă a fost un KTM Duke 125 (o am și acum!) care dezvoltă până la 15 cai putere și este foarte potrivită pentru a circula lejer în oraș. La momentul respectiv nu cred că mă gândeam serios la performanță în motorsport. Treptat însă, mi-am dat seama că pot să mă perfecționez, că este o mare deosebire între a conduce „șmecher” prin oraș și a-ți descărca adrenalina pe străzi sau a stăpâni caii putere într-un circuit, cu un scop anume. Așa că, am început să caut informații pe net și așa am găsit o tabăra moto în care puteam să învăț ce înseamnă să fii motociclist. Am participat la testările din presezon, unde am fost remarcat de ACSRU și cooptat în divizia „racing”. Clubul a apreciat că am potențialul necesar pentru a fi acceptat și antrenat. Cred că telefonul primit de la Călin Florian a schimbat definitiv hobby-ul în dorința de a deveni un sportiv cu palmares. El este unul dintre antrenorii mei și un promotor neobosit, alături de Robert Mureșan, al motociclismului ca sport de performanță în România. Aș mai adăuga că Robert Mureșan reprezintă pentru lumea motorsport – potrivit presei sportive – ceea ce Simona Halep înseamnă pentru tenisul din țara noastră.

– Ce a urmat după legitimarea ta la ACSRU?

– La sfârșitul lunii martie 2021 am participat pentru prima dată la un circuit, la Adâncata, în apropiere de București, după care a urmat mult antrenament pe teren și în sală (întărirea mușchilor dorsali și ai antebrațelor, mai ales), întreceri, concursuri, rezultate bune la nivel național și internațional, trecerea la o clasă mai mare, pe o motocicletă de 600 mc. În plan personal, ca să nu spun „dezvoltare personală”, a însemnat mai multă stăpânire de sine, mai multă atenție la detalii și, desigur, reflexe mai bune. Reacțiile mele au devenit mai rapide și mai precise, anticipez mult mai corect mișcările pe care trebuie să le fac, inclusiv când conduc mașina. Motociclismul este un sport extrem și dacă faci o greșeală, dacă nu ești destul de atent și nu gândești pasul pe care urmează să-l faci, totul se poate termina foarte urât. Nu e loc de teribilism și vrei, nu vrei, acest sport te obligă să te maturizezi.

– Înțeleg că este un sport periculos, da?

– Da, poate fi periculos și uneori chiar este. Inevitabil să fie așa, pentru că vorbim de controlul asupra unor angrenaje care cântăresc peste 150 de kilograme, pot avea 140 cai putere (sau mai mult!) și ating viteze de peste 250 km/oră! Așadar, riscul este mereu prezent, indiferent dacă ne referim la antrenamente sau la circuite. Un viraj luat la 240 km/h este riscant de pus în practică de un neprofesionist, dar poate fi riscant și pentru un profesionist, pentru că fiecare mișcare se calculează în fracțiuni de secundă. Pe de altă parte, motociclismul este un sport care îți testează limitele și te îndeamnă să le depășești.

– Ai senzația că ți le-ai depășit, limitele?

– Nu pe toate, nu încă… Sunt perfect conștient că motorsportul este un sport periculos în care o greșeală te poate costa chiar viața. Anul acesta am avut parte de patru accidente, însă cel mai neplăcut a fost în octombrie anul trecut, când, în timpul unui antrenament, la ultimul viraj, am deschis puțin mai tare accelerația, iar motocicleta       m-a aruncat de pe ea. Aveam o viteză de peste 100 km/h. Am ajuns la spital, dar din fericire am scăpat fără fracturi, doar cu răni ușoare. În schimb, participarea mea la weekendul competițional de atunci a fost compromis. Până la urmă, depinde care sunt limitele pe care ți le trasezi. Sigur, există și piloți pe care îi numim kamikaze, cum ar fi Simoncelli. Adică genul de pilot pentru care nu contează ce se întâmplă pe pistă, vrea doar să termine cursa primul. Dacă intri în cursă cu o astfel de gândire, ai toate șansele să se termine prost.

– Vorbind de limite, trebuie să vorbim și de emoții. Cum gestionezi emoțiile tale (inerente), ale familiei, prietenei tale, prietenilor și colegilor tăi? Pentru că mi se pare firesc să fie îngrijorați ori de câte ori participi la un circuit sau un antrenament dificil.

– Nu se poate fără emoții, dar caut să le stăpânesc și pe acestea, să nu pun niciodată „răul” în față. Cred că este vorba de încrederea în sine, că ceea ce faci, poți face bine. Dacă transmiți această încredere și celor din familie și celor din jurul tău, emoțiile pot fi gestionate mai ușor. Asta nu înseamnă că nu rămâne o doză mare de îngrijorare în sufletele lor. Nu înseamnă că mama mea va dori să mă vadă gonind într-un circuit.     M-a văzut o dată și i-a fost de ajuns!

– Motociclismul de viteză este un sport de nișă, costisitor. Cum faci față cheltuielilor?

–  Nu ușor. Familia mă susține cât poate, am un business care mă ajută, dar grosul cheltuielilor e asigurat de sponsori. Fără ei, nu am putea face mare lucru, nici eu, nici echipa. În România, deși motorsportul are numeroși sportivi foarte buni și are un reprezentant la nivel mondial, prin Robert Mureșan, rămâne totuși o ramură subfinanțată comparativ cu alte sporturi. În condițiile în care participarea la un circuit presupune un buget de aproximativ 35-40 de mii de euro, e clar că fără sponsori de talia ATH Moto, HJC, Helmets, Motul România, Rebelhorn, Federația Română de Motociclism, Asfalt Uscat și alții, am sta pe tușă. Clubul ne pune la dispoziție motocicletele, dar fără echipamentele oferite de sponsori, fără finanțarea necesară deplasărilor, sejurului la competiții și întreținerea (specializată) a motocicletelor nu avem șanse prea mari să ne facem cunoscuți în Europa și în lume.

– Ești în clasa a XII-a, deci trebuie să te întreb: dincolo de sport, ce planuri de viitor ai? După Bac, desigur.

– Cred că Bac-ul nu va fi o problemă, mă simt suficient de bine pregătit ca să nu am emoții. În nici un caz foarte mari. Probabil că voi urma și o facultate, de construcții, pentru că mă interesează imobiliarele. În rest, îmi doresc să fac față cu brio calendarului competițional 2022 la care participă ACSRU Racing Team. Piloți din 15 județe din țară, plus un pilot din Bulgaria și un pilot din Israel vor concura în Campionatul European Alpe Adria, Campionatul Est-European BMU și Campionatul Național de Motociclism Viteză, etapele urmând să se desfășoare în România, Bulgaria, Grecia, Serbia, Slovacia, Croația, Italia și Polonia. Da, și îmi doresc o vacanță la mare după ce, recent, am obținut permisul de navigație pentru veliere și ambarcațiuni cu motor. Skipper-ul, este o altă pasiune de-a mea…

– Alt sport candidat la performanță?

– Hobby, momentan!

– La finalul discuției noastre, ce sfaturi ai pentru motocicliștii începători?

– În primul rând, cei care doresc să facă motociclism, să înceapă de la o vârsta cât mai fragedă. În al doilea rând, să învețe cu antrenori specializați. Noi, la ACSRU Racing avem un proiect numit Junior Racing School, în care învățăm copiii tainele motociclismului într-un mediu supravegheat, sigur și profesionist. Acest lucru se face timp de 7 zile în cadrul unui cantonament tip tabără la Târgu Secuiesc, printr-un program de pregătire atent conceput și potrivit fiecărei vârste. Este și un mod de a lega prietenii și de a dezvolta un spirit de echipă absolut necesare. Timp de 7 zile, amatorii se antrenează alături de câțiva din cei mai rapizi juniori din România (Andrei Cazacu, Vlad Chivu, Ana Andriță, Alex Pahome și subsemnatul), inclusiv campionul en-titre de la Cupa CFMOTO, Valentin Polexici și campionul est-european SSP300 Daria Gănescu. Da, recomand și fetelor acest sport, colege mele fiind „dovada vie” că fetele pot avea abilități și o stăpânire de sine demne de invidiat!

– Mi-a făcut o deosebită plăcere să stau de vorbă cu tine și nu mă îndoiesc că vei reuși în tot ce ți-ai propus! Succes, Luca!

Magdalena VAIDA
Foto: Andrei Mînzu & Denes Angelo