TIFF 2021 Cu ”Vânătorul de balene”, Trofeul Transilvania ia drumul…Rusiei

În festivalul care aniversează anul acesta 20 de ani, Rusia a mai fost prezentă pe podiumul de premiere cu ceva buni ani în urmă. Mă refer la ediția din 2005, când filmul regizorului Ilya Khrzhanovskiy, ”4”, era recompensat cu două premii, Trofeul Transilvaniei, respectiv premiul pentru ccea mai bună imagine. La 16 ani diferență, Rusia revine în centrul atenției cu Vânătorul de balene, debut regizoral al lui Philipp Yuryev, trofeu înmânat câștigătorului de rebelul dansului contemporan, sergei Polunin, prezență îndelung aplaudată sâmbătă seara, cu ocazia galei de decernare a premiilor.

Trofeul Transilvania răsplătește astfel un film excepțional, ”un minunat portret, meticulos realizat, al unei comunități izolate și al viselor unui băiat năucit de social media”. Comentariul semnat de Anca Grădinariu este edificator și vi-l supun atenției: ”E unul dintre cele mai particulare și mai puternice debuturi pe care le-am văzut în ultimii ani, cu atât mai impresionant cu cât distribuția e făcută din neprofesioniști”. Subscriu părerii juriului, celor scrise de Anca Grădinariu. Vânătorul de balene, dramă low budget, evidențiază viața unei comunități la capăt de lume-un sătuc de pe o insulă siberiană-, imagini năucitoare la numai 86 de km de…Alaska, comunitate în care noul, internetul, șochează, surprinde, schimbă destine dacă vreți.

Mă opresc aici, oferindu-vă scurte considerații asupra premiilor acordate.

Regie și Premiul Publicului: Eugen Jebeleanu pentru ”Câmp de maci”

Este tot un debut în lungmetraj, Eugen Jebeleanu remarcându-se prin ”felul în care susține tensiunea dramatică de-a lungul unui întreg film și pentru modul curajos în care conduce un asamblu de actori într-o coregrafie impecabilă”. Cât privește distribuția, sunt de amintit Conrad Mericoffer, Alexandru Potocean, Radouan Leflahi.

Tema aleasă, am mai scris despre ea, comunitățile LGBTQ+, este sensibilă și așa va rămâne, cel puțin în România, și peste 100 de ani. Mentalitățile vechi nu se vor schimba niciodată, se perpetuează de la o generație la alta, ”noul”, existent în țară și înainte de 1989, va fi greu, foarte greu de admis. Atitudinile vor fi și de acum înainte tot împotriva comunității în cauză. Eugen Jebeleanu reușește într-o temă încă tabu în România. O face cu un curaj de apreciat, dovadă și premiile reușite. Nu intru în detaliile producției, o recomand doar vizionării.

Premiul Special al Juriului: ”Pietricele”

India a mai primit premiu și încă Trofeul Transilvania, în 2013. De data aceasta filmul regizat de P. S. Vinothraj, Pietricele, obține premiul pentru modul direct de narare a unor tradiți și obiceiuri familiale, specifice. Filmul este de o duritate aparte, povestea nu este deloc cosmetizată, calități ce i-au adus Marele Premiu, tot anul acesta, la Rotterdam.

Mențiunea Specială a Juriului: ”Nu mai vine potopul”

Lituania intră pe harta filmelor cu premii la TIFF, filmul lui Marat Sargsyan, ”o meditație despre absurditatea războiului”, indiferent de teatrul de război, civil sau în alte zone ale lumii.

Cea mai bună interpretare: actrița Petra Martinez

Este protagonista peliculei spaniole ”Asta-i viața”, regia David Martin de los Santos, în care Florin Piersic Jr deține rolul principal, ”Luca”. Sunt de părere că premiul putea recompensa și cealaltă protagonistă, Anna Castilo în rolul ”Veronica”, la urma urmeie ste povestea a două femei încercate de soartă. Încurcate sunt căile…juriilor.

FIPRESCI: ”Neidentificat”!

Bogdan George Apetri primește premiul oferit de juriul Federației Internaționale a Criticilor de Film. Premiul, de o importanță aparte, evidențiază calitatea regizorului și a întregii echipe artistice de a face lumină într-un caz nerezolvat, o crimă cu autor necunoscut, o investigație într-o lume violentă. Film polițist prin excelență, Neidentificat se ridică la nivelul filmelor de gen din țări cu experiențe în domeniu, nu exemplific, dovadă și Premiul Special al Juriului de anul trecut de la Vrașovia.

Premiul Publicului pentru cel mai popular film românesc: ”România sălbatică”

Am scris de mai multe ori despre proiectul semnat de Dan Dinu și Cosmin Dumitrache. Filmul are o incontestabilă valoare documentar-artistică, invitație caldă de a cunoaște live România. La baza filmului stau mai bine de 10 ani de preproducție, sute de ore de filmare, finalul fiind imagini spectaculoase ale unor zone greu accesibile, povești unice despre biodiversitatea țării.

Premiul Zilele Filmului Românesc, lungmetraj: ”Otto Barbarul”

Regia este este semnată de Ruxandra Ghițescu, aflată și ea la debutul în lungmetraj. Suntem și cu această peliculă pe un teren sensibil, cel al clipurilor, al dependenței date de imagini, lumea adolescenților fiind cea mai vulnerabilă. În multe articole cu profil medical, am atins această problemă, deloc comodă, cu urmări din cele mai nefaste.

Premiul Zilele Filmului Românesc, debut: ”#dogpoopgirl”

Andrei Huțuleac pune în discuție o altă temă sensibilă, nu intru în detalii, voi reveni asupra peliculei la data prezentării ei oficiale în cinematografele noastre. Filmul aobținut și Marele Premiu la Moscova, festival la care actrița Andreea Grămoșteanu a obținut premiul pentru cea mai bună interpretare.

Premiul de Excelență: Nae Caranfil

Îl cunoaștem, îi cunoaștem filmele, premiul în sine recompensează un regizor original, inventiv, curajos prin temele abordate. Readuc în discuție ”E pericolosi sporgersi” (prezentat în festival, într-o versiune restaurată), apoi ”Asfalt Tango”, ”6, 9 pe scara Richter”, ”Closer to the Moon” , ”Dolce far niente”, și, nu în ultimul rând, filmul de epocă ”Restul e tăcere” (9 premii GOPO, propunerea României pentru Oscar 2007).

Premiul pentru întreaga carieră: Cezara Dafinescu

Am mai scris și o repet, regizorii ar fi putut fi mai genberoși cu Cezara Dafinescu, mai ales în privința distribuirii ei în rolurile principale. Rămân totuși roluri în ”Cucoana Chirița”, ”Dumbrava minunată” sau ”Întoarcerea Vlașinilor”.

Baza rămâne teatrul, cu peste 60 de roluri, majoritatea pe scena Naționalului din București.

Premiul pentru întreaga carieră: Szabo Istvan

Este premiul anunțat în 2018, înmânat cu prilejul ediției aniversare. Am avut ocazia să stau de vorbă cu regizorul atâtor pelicule ce au scris și scriu istoria cinema-ului mondial, fericit pentru invitația primită, pentru noul film prezentat în festivalul clujean, ”Raport final”, pentru premiul ce distinge un creator de vârf, amintind doar ”Mephisto” (Oscar, 1981), ”Colonelul Redl”, ”Lovefilm”, ”Being Julia”…

”Raport final” evidențiază încă un lucru, la fel de important: nu există limită de vârstă. Am în vedere faptul că Szabo Istvan este la fel de activ și la…83 de ani!

Alte premii

Mențiunea Specială a juriului Zilele Filmului Românesc, scurtmetraj: ”Cântec de leagăn”, regia Paul Mureșan * Transilvania Pitch Stop: Premiul Chainsaw Europe-”The Talentless”/regia Radivoje Bukvic; Premiul de dezvoltare-”The Poor Dove”/regia Călin Laur; Premiul Centrului Național al Cinematografiei Republica Moldova-”Sasha”/regia Vladimir Beck; Premiul CoCo-”The Waysy We Look at the Sun”/regia Ioana Țurcan * Premiul Tinerilor Francofoni-”Teddy”, regia Ludovic Boukherma * Bursa Alex. Leo Șerban-proiectul ”A Flower Is not a Flower”, lungmetraj de debut de Cristian Pascariu * Full Moon Script Contest-”O fată singură în noapte”/lungmetraj, scenariul de Sorana Borhină și Rodica Domințeanu *

Concluzii

Sunt doar câteva. A fost un 2021 peste așteptări. Dovadă că atunci când îți dorești cu adevărat ceva, se poate. Și Tudor Giurgiu&comp au dovedit că se poate merge mai departe, că viața și filmul merg mână în mână cu succes, că nimeni nu bate pe nimeni. Că momente cum sunt cele prin care trecem de peste 1 an, pot fi depășite, totul e să ai curaj și un dram de…nebunie.

Voi reveni pe marginea TIFF-ului aniversar și în edițiile următoare ale cotidianului, asta este sigur.

Demostene Șofron