Tezaur de artă veche românească: MUZEUL MITROPOLIEI CLUJULUI

În cadrul manifestărilor aniversare – culturale, religioase şi ştiinţifice – prilejuite de sărbătorirea celor 90 de ani de la reînfiinţarea Eparhiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, Muzeul Mitropoliei Clujului (situat în demisolul Catedralei Mitropolitane) a primit binecuvîntare şi a fost sfinţit, ieri, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de arhierei din care au făcut parte Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei al Clujului, Înalt Preasfinţitul Irineu Bistriţeanul – Arhiepiscop al Alba Iuliei, alţi înalţi ierarhi din Eparhie. După sfinţire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat Diploma de onoare „Sfîntul Apostol Andrei, Ocrotitorul României” Pr. Prof. dr. Vasile Nemeş – directorul Muzeului Mitropoliei Clujului, şi Acad. Marius Porumb „pentru lucrarea duhovnicească şi culturală” cu care şi-a însoţit lucrarea ziditoare.

În discursul rostit la inaugurare, Acad. Marius Porumb, Directorul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca, adresîndu-se înalţilor preasfinţi părinţi, preasfinţilor părinţi, preacucernicilor părinţi, întregii asistenţe, sublinia, între altele: „Fiinţa Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, alături de multe lucruri de o însemnătate copleşitoare şi care nu se pot enumera în cîteva cuvinte, cuprinde o neîncetată tradiţie de creaţie artistică. Lăcaşul de zid sau de lemn, icoana pe lemn sau pe sticlă, tîmpla, pictura murală, veşmîntul liturgic, cărţile şi odoarele păstrate în altar, toate reprezintă manifestări vizibile, aflate sub semnul frumuseţii sufleteşti din biserica românilor, întregind în mod fericit şi totodată specific partea nevăzută a lucrărilor sale. Ele stau mărturie pentru dorinţa românilor de a împodobi Casa lui Dumnezeu cu tot ceea ce aveau mai de preţ, dăruind cu smerenie, deopotrivă, atît din bogăţia cît şi din sărăcia lor. (…) Icoanele şi pictura murală, pe lîngă valoarea artistică incontestabilă, ce atestă un anume nivel cultural şi o activă viaţă religioasă, reprezintă în sine preţioase surse documentare pentru istoria românească. Avem nenumărate cazuri, cînd o icoană sau mai multe, datate prin inscripţii, ce menţionează ctitori şi donatori sau evenimente din epocă, adeveresc în localităţi în care nu se mai păstrează vechile lăcaşuri de cult, existenţa cu multe secole în urmă a unor biserici româneşti. Inscripţii minuscule, ascunse adesea în faldurile veşmintelor sfinte, pe tronurile împodobite cu vrejuri din icoanele împărăteşti sau caligrafiate cu migală în locuri cu totul neaşteptate, menţionează pe pictori sau pe donatori. Între performanţele artistice din ambianţa românească din Transilvania menţionăm faptul că cele mai vechi ansambluri de pictură murală ortodoxă din spaţiul românesc se află în provincia intracarpatică, aşa cum şi primul pictor român cunoscut, Teofil Zugravul, este atestat în 1313 la Strei Sângeorgiu (jud. Hunedoara). De asemenea, apariţia picturii murale exterioare încă la începutul secolului al XV-lea în ţinutul Hunedoarei, premerge cronologic cu un secol înfloritoarea evoluţie a frescei de pe faţadele bisericilor bucovinene din epoca rareşiană. Între paginile luminoase ale artei româneşti transilvănene, icoana Maicii Domnului Hodighitria de la Nicula, pictată în 1861 de Luca din Iclod, ocupă un loc special, icoana miraculoasă propagînd un fenomen religios şi artistic de o amploare puţin obişnuită, în satul din preajma mănăstirii dezvoltîndu-se un centru de pictură pe sticlă încă din secolul al XVIII-lea . Icoana pe sticlă pictată de iconarii ţărani, de un pitoresc deosebit şi de o rară frumuseţe, este rugăciunea smerită a ţăranului român. (…) Icoana, imagine sfîntă şi document de istorie a neamului românesc, este o realitate pentru cei ce îngenunchează în rugăciune în bătrînele noastre biserici. Ea este, în primul rînd, o imagine sacră, un obiect de cult, fiind în acelaşi timp un document artistic şi istoric. (…) Iniţiativa Mitropoliei Clujului de reorganizare a Muzeului de artă religioasă într-o formulă modernă, profund ştiinţifică, de tezaurizare a unor valori artistice şi istorice, sau de valoare documentară, o datorăm vrednicului de pomenire, Mitropolitul Bartolomeu, iniţiativă preluată cu entuziasm de Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei. Amenajarea demisolului Catedralei Ortodoxe din Cluj, spaţiu destinat unui tezaur de inestimabilă valoare, cuprinde istoria bisericii din regiune, începînd cu vechile episcopii ale Vadului şi Feleacului, dar şi pagini din istoria reînfiinţatei, în 1921, Episcopii Ortodoxe clujene. (…) Patrimoniul Muzeului Mitropoliei Clujului cuprinde azi numeroase icoane pictate pe lemn şi sticlă, obiecte de cult, potire, manuscrise din secolele XVI-XIX şi tipărituri din secolele XVII-XIX, o valoroasă colecţie de antimise şi alte obiecte de cult din toate zonele transilvănene: Maramureş, Bihor, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Alba, Mureş, Sibiu, Braşov, Hunedoara. Dispariţia în ultimul timp a numeroase icoane sau a altor valori istorice şi culturale ne face să credem că muzeul poate fi un spaţiu al salvgardării şi tezaurizării unor importante valori istorice naţionale”.

Coordonatorul ştiinţific şi autorul concepţiei de organizare a Muzeului Mitropoliei Clujului, Acad. Marius Porumb, a dorit să îndrepte, la final, un gînd de pioasă recunoştinţă spre cel care a fost Mitropolitul Bartolomeu al Clujului, cum îi plăcea să-şi spună. Alte gînduri de recunoştinţă şi mulţumiri – ÎPSS Andrei, Arhiepiscop şi Mitropolit care a sprijinit „demersul nostru necondiţionat şi care mi-a acordat întreaga încredere. Mulţumiri şi alese sentimente de preţuire tuturor colaboratorilor de la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, Muzeul de Artă, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române”.

La ceremonia inaugurală de ieri au participat autorităţi ale judeţului şi reprezentanţi ai municipalităţii clujene, primarul Turzii, Episcopul greco-catolic al Eparhiei de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu, universitari, şefi de instituţii ale statului, militari de rang înalt, oameni politici şi de cultură.

Sărbătoarea de ieri, a marilor daruri, a continuat pînă la lăsarea întunericului, într-atît de numeroşi au fost aceia care au dorit să treacă pragul muzeului. Iar dacă Sfîntul Ierarh Nicolae – personificare a iubirii milostive a lui Dumnezeu – ne-a lăsat cea mai profundă filosofie creştină a darului, atunci Muzeul Mitropoliei Clujului este, din 6 decembrie 2011, simbolul şi semnul concret al acestei învăţături despre generozitate, milostenie şi jertfă, despre credinţa în fapta cea bună, despre zidire şi statornicie. „Deschide uşa creştine”: COMOARA DE SUB CATEDRALĂ îi aşteaptă pe toţi cei care simt şi cred că pot fi mai buni.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro