Teatru de poezie | „Marilena lui Marin sau În Zadar ziua victoriei”

* luni, 9 mai, ora 18.00, Turnul Croitorilor Centru de Cultură Urbană*

Interviu cu Remus Octavian Câmpean, Ioana Cojocărescu și Leonard Viziteu

Poezia și teatrul – într-un singur performance. Spectacolul „Marilena lui Marin sau În zadar ziua victoriei” va avea loc luni, 9 mai, la Turnul Croitorilor Centru de Cultură Urbană. Inițiatorul evenimentului, poetul, scriitorul și dramaturgul Remus Octavian Câmpean, președintele Asociației culturale „ROCADE” , actorii Ioana Cojocărescu și Leonard Viziteu ne vorbesc despre noua producție.

Remus Octavian Câmpean – autorul conceptului dramatic, performer în cadrul piesei

„Da, poezia e o formă de protest pașnic. Cel puțin aparent, lumea se despiritualizează. Dar nevoia de spiritualitate rămâne. În acest context, omul are nevoie de o manifestare vibrantă, ca să-și explice lui însuși lumea în care trăiește. Poezia, artele trebuie să iasă în lume, pentru că oferă acea vibrație la care omul rezonează, putând să interiorizeze. Acesta e și rostul rugăciunii.”

„Voi explica mai întâi subtitlul. De 75 de ani sărbătorim în toată Europa Ziua Victoriei împotriva nazismului, 75 de ani de pace… Și, iată, după 75 de ani, foarte probabil în Rusia se va sărbători Ziua Victoriei pe 9 mai cu mare fast, cum s-a obișnuit și anii trecuți, cu parade militare, pe fondul războiului, al atrocităților care se întâmplă în Ucraina. Indiferent cum am judeca conflictul de acolo, rămâne un adevăr faptic, din păcate: există un număr enorm de mare de civili, de mame, de copii, de bătrâni care, pur și simplu, au fost secerați. Pe acest fond, este absurd să sărbătorim Ziua Victoriei. De aici vine <<În zadar ziua victoriei>>.

În 1980, cam pe atunci, Nichita Stănescu, aflat într-un turneu poetic, la Belgrad, dacă nu mă înșel, a scris un poem intitulat <<Imnica>>, versuri la fel de actuale și azi. Refrenul acestui poem, pus pe o muzică folk de Sorin Dumitrescu, era <<Marilena, Marilena, Marilena lui Marin>>. Aceasta își pierde soțul, tatăl plecați la un război absurd, sortiți indubitabil morții.

Piesa de teatru începe cu o ironie amară: SUNETISTUL (interpretat de Leonard Viziteu), o trimitere clară către aparatul de supraveghere și control, îl denunță pe <<numitul Stănescu Nichita că desfășoară activități poetice subversive împotriva războiului>>. Îi raportează personajului principal (RESPONSABILUL CU EDUCAȚIA, modelul dictatorului dintotdeauna și de oriunde, interpretat de ROC) că Marilena lui Marin din poemul numitului Stănescu N. împrăștie minciuni și propagandă împotriva statului. Aceasta e intriga piesei. De la poezia lui Nichita abordând tematica absurdului războiului, revenim în prezent. Actrița Ioana Cojocărescu, interpreta Victoriei, printr-un traseu circular (și la propriu datorită spațiului neconvențional din Turnul Croitorilor unde este montată piesa) de maturizare, autodeterminare și redefinire se întoarce către agresor în pielea Marilenei lui Marin. Este simbolul rezistenței fragile dar determinate, care e imposibil să nu învingă, într-o ecuație finală, cuprinzătoare, aproape divină. Este pe aceeași notă a protestului pașnic promovat de Gandhi. De aici vine alăturarea din titlu <<Marilena lui Marin sau În zadar ziua victoriei>>.

Există poetic în cotidian, de aici tendința sporită de a poetiza banalul. Trebuie să ținem poezia ca gen aproape de societate, de social. Să nu uităm că poezia există nu ca să o înțelegem, ci ca să înțelegem.

De multe ori citind o poezie sau o colecție de poezii, rămâi doar în starea acelui text, înțelegi parțial sau integral o anume stare pe care poetul a dorit să o transmită. Unde este provocarea cu teatrul de poezie? E un soi de <<colaj>>, un scenariu, de fapt, pe o situație socială dată, pe o mică intrigă inventată, o poveste. În loc să folosești limbajul narativ, pentru fiecare din momentele povestirii și stările personajelor folosești versurile anumitor poeți, inserate exact acolo unde trebuie. Textul piesei de față este, în fapt, un <<construct dramatic>>. Am populat intens textul cu poeme, integral sau parțial, semnate de 16 poeți. O parte, clasici, o parte, contemporani. Două limite ar fi, de pildă, Nichita Stănescu și un poet foarte tânăr, Vlad Mușat.

Scopul asociației pe care o conduc este de a produce întâlnirea dintre tinerii care au nevoie de artă și cultură și tinerii artiști care au nevoie de publicul tânăr. Este unul din motivele pentru care am contactat-o pe Ioana Cojocărescu. Am întâlnit-o prima dată la Teatrul de Vest din Reșița, unde fusese distribuită în piesa mea, AMKA. Mi-a făcut încă de atunci impresia unei tinere dedicate artei ei. Deși tânără, o văd de pe acum o victorioasă în cariera ei. Personajul VICTORIA alias Marilena lui Marin i se potrivește de minune. Leonard Viziteu a gândit inițial scenografia de sunet și lumină dar, pe parcurs, s-a lipit de el personajul SUNETISTUL. Leonard este, de fapt, un actor complet, care a venit pe parcurs și cu unele viziuni de concept regizoral foarte pertinente.

Trebuie să adaug faptul că am beneficiat și de un sprijin nesperat, extrem de valoros, venit din partea doamnei Eleva Ivanca, mult apreciata actriță a Teatrului Național din Cluj-Napoca. Domnia sa a avut amabilitatea să participe la una dintre repetiții, să discutăm pe text și să avem un schimb de idei extrem de valoros, din care am învățat. Cu toții. Țin să îi mulțumesc pentru deschiderea față de demersul nostru.”

Ioana Cojocărescu – actriță

„Îmi place să mă știu activă, sunt ca un burete care absoarbe totul în jur, ca o flacără care arde și se autoalimentează, sunt îmbolnăvită de teatru și nu mi-e frică să recunosc că mi-e frică. Sunt un histrion cu forță, temperament și sensibilitate. Sunt ca țiganul cu cortul și jur că în fuga mea continuă nu fac decât să celebrez libertatea.”

„Actrița cântătoare”, după cum se recomandă chiar ea. Absolventă a Facultății de Teatru și Film din Cluj-Napoca, secția actorie, în prezent masterandă în cadrul aceleași facultăți. Joacă la Teatrul de Artă Deva, colaborează cu Teatrul de Vest din Reșița și activează și în mediu independent prin colaborări cu Centrul Cultural Maidan Cluj, înființat și condus de profesorul Filip Mihai Odangiu și regizoarea Diana Aldea, cu Asociația „Țais”, Asociația „Societatea Viziunea” și Asociația „ROCADE”.

„Săptămânile acestea am repetat pentru un spectacol inedit, un concept de teatru de poezie, <<Marilena lui Marin sau în zadar ziua victoriei>>. Vă aștept la spectacol, nu vă dezvălui mai mult! În paralel lucrez cu regizoarea Anda Drăgan, alături de colegele Ioana Pitic, Codruța Bontea, Sorana Eșanu și Cătălin Nichitin, actori tineri și foarte talentați, la o dramatizare a Irinei Sabău după romanul <<Războiul nu are chip de femeie>> al Svetlanei Aleksievici.”

Leonard Viziteu – actor, scenograf și light design

„În momentul în care are un minim de experiență, orice om al scenei trebuie să fie conștient de tot angrenajul. Să simtă că face parte dintr-un context scenic, să simtă lumina, muzica, punerea în scenă. Teatrul înseamnă toate acestea, e un miraj, până la urmă…”

Absolvent al Facultății de Teatru și Film din Cluj Napoca, specializarea actorie, promoția 2003. Leonard continuă activitatea în instituții de stat dar și în diferite inițiative private, printre care AnimaArt. Trecerea de la teatrul dramatic la teatrul de animație i-a oferit posibilitatea de a-și demonstra și confirma talentul în fața micilor spectatori.

„Marilena lui Marin” – un spectacol cu inserții din poeme semnate de: Mircea Albulescu, Vasile Dâncu, Sanda Movilă, Adrian Păunescu, Camil Petrescu, Mihail Săulescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Remus Octavian Câmpean, Zorin Diaconescu, Andrei Gazsi, Moshe B. Itzhaki, Michael Longley, Victor Măruțoiu, Vlad Mușat și Jan Polkowski.

Evenimentul este organizat în scop caritabil, dar intrarea la spectacol este liberă. Fondurile rezultate din donații vor fi direcționate spre o cauză umanitară, pentru ajutorarea copiilor și tinerilor din Ucraina. „Am luat legătura cu cei de la Crucea Malteză și ei vor intermedia transferul fondurilor strânse, către un centru de refugiați situat la 50-60 km nord de Sighet, în Ucraina, care a primit copii din Harkov, precum și către alte centre de tineri”, a adăugat Remus Câmpean. Cei interesați pot face donații direct în contul Asociaţiei „ROCADE”: IBAN RO52BTRLRONCRT0621316701, deschis la Banca Transilvania, Cluj.

Parteneri: Primăria Cluj-Napoca, Centrul de Cultură Urbană Cluj-Napoca, Turnul Croitorilor Centru de Cultură Urbană, Radio Cluj, Ziarul Făclia de Cluj.

Iulia GHIDIU

Sursă foto: Remus Octavian Câmpean, Ioana Cojocărescu, AnimaArt.