Teatru

 

Alexandru Tocilescu

(iulie 1946 – noiembrie 2011)

Ce trist este acest sfîrşit de an 2011… Ne-am despărţit de Johnny Răducanu – astăzi ar fi împlinit 80 de ani – , ne-am despărţit nu cu mult timp în urmă de Liviu Ciulei, ne despărţim de un alt titan al culturii româneşti, Alexandru Tocilescu. Nedrept, atîta timp cît 65 de ani este vîrsta maturităţii creatoare, vîrsta la care ‘n’ capodopere îşi aşteaptă materializarea artistică, păcat că nu vor mai avea parte de harul lui Alexandru Tocilescu.

Dacă e să scriu despre Tocilescu şi punerile sale în scenă înainte de 1989, atunci cu siguranţă la loc de cinste figurează Tartuffe de Moliere, Cabala bigoţilor de Bulgakov şi Hamlet de Shakespeare. Mă opresc asupra Hamlet-ului din mai multe considerente. Pus în scenă la Bulandra în 1985, spectacolul cu Hamlet a făcut să curgă multă cerneală, mai face şi în zilele noastre, fiind considerat, pe drept cuvînt, un spectacol de Top 10 în teatrul românesc. Este succesul datorat întregii echipe de realizatori, de la regizor la actori şi atunci trebuie amintiţi Ion Caramitru (‘Hamlet’), Ion Besoiu, Marcel Iureş, Florian Pittiş (‘Laertes’), Ileana Predescu/Gina Patrichi (‘Gertrude’), Mariana Buruiană, pianistul Dan Grigore (‘Stafia’). Este spectacolul care, cu toată durata lui, aporape şase ore, s-a bucurat de peste 200 de reprezentaţii, ultima fiind cea de pe scena Teatrului odeon de la Paris, februarie, 1992.

Am avut prilejul să văd acest spectacol graţie turneului întreprins de Teatrul Bulandra în principalele centre culturale ale ţării. Rar mi-a fost dat să văd o sală a Naţionalului clujean plină ochi !, un public care s-a despărţit de Hamlet greu şi după multe, foarte multe chemări la scenă deschisă. Hamlet era deja spectacolul de care se vorbea şi se scria nu numai în ţară, ci şi peste hotare, spectacolul la care biletele erau foarte greu de procurat.

Rămîn la Hamlet, pentru un gînd al lui Ion Caramitru, citez, “Este vorba despre prezenţa duhului tatălui lui Hamlet care, aşa cum a scris Shakespeare, apare în piesă ca personaj. Este destul de incomod căci e greu pentru un actor să facă pe stafia. În spectacolul nostru, acest duh nu apare ca personaj, apărea însă Dan Grigore, ca un fel de personaj, îmbrăcat în negru, cu chipul lui straniu, care bîntuia prin scenă, se ducea la pian, cînta , pleca,… Era un moment în care Hamlet se duce lîngă el şi cîntă pe pian cîteva note, pe clapele din registrul înalt”. O punere în scenă prezentată în cadrul turneului britanic al Teatrului Bulandra, 1990, montare apreciată de publicul şi critica de specialitate din Marea Britanie, la superlativ.

Pe Alexandru Tocilescu aveam să-l revăd cu prilejul Galelor UNITER, la Bucureşti, la Sibiu. În 1999 a fost distins cu Premiul UNITER pentru spectacolul O scrisoare pierdută pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. Trei ani mai tîrziu, primeşte UNITER pentru întreaga carieră artistică. În iulie 2011, devine primul regizor cu stea pe Aleea Celebrităţilor – Walk of Fame din Bucureşti ! Şi tot la Bucureşti am avut prilejul să văd premiera la Poate Eleonora de Gellu Naum, pe scena Theatrum Mundi. Spectacol în care Colea Răutu era aniversat live pentru cei 85 de ani împliniţi, spectacol pentru care Francois Pamfil era nominalizat la Premiile UNITER, în secţiunea cea mai bună scenografie.

În fine, sînt de menţionat între spectacolele care au creat opinii pro sau contra, O scrisoare pierdută de IL Caragiale, Elizaveta Bam de Irinel Anghel, Eduard al III-lea de Shakespeare, Casa Zoicai de Bulgakov, Sfîrşit de partidă de Beckett.

Tocilescu s-a aporpiat şi de teatrul liric, lăsînt posterităţii două puneri în scenă la Faust de Gounod, 1998, respectiv 2007, ambele pe scena Operei Naţionale Române din Bucureşti. Filmul ? Filmul înseamnă Tristeţea vînzătorului de sticle goale (TV, 1981), Ultima haltă în Paradis ( 2002), Bani de dus, bani de-ntors (2005).

De Alexandru Tocilescu ne vom aminti mereu. Ne vom aminti prin spectacolele lăsate moştenire, de un talent autentic, viguros, original, ieşit din tipare, gata să-şi surprindă spectatorii, criticii, actorii,…

Demostene ŞOFRON

 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
ziarulfaclia.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.