Taxe, taxe, adunăm…

Cât de mult ne interesează, în calitate de cetățeni, bugetul țării, și cum ne influențează acesta viața? Din când în când auzim expresii de genul „Ministrul educației se luptă pentru a avea un procent mai mare pentru sectorul pe care îl reprezintă” sau „finanţările de la bugetul de stat se duc cu predilecție spre orașele cu primari aparținând coaliției de guvernare”.

Chiar Uniunea Europeană este prezență în astfel de discuții, fie că sunt fondurile europene, pe care românii sunt invitați să le acceseze, sau Planul Național de Redresare și Reziliență care a fost puternic mediatizat în ultimele luni.

Scopul acestui material nu este însă să plictisim cititorul cu date tehnice, mai ales că finanțele sunt percepute ca fiind ceva obositor. Este însă un semnal de a ancora mai mult subiectele discutate la bugetele publice. Construcția europeană este mai mult decât identitate și valori, ea trece și prin pragmatismul financiar. Vă amintiți clasica expresie din 1979 a premierului britanic Margaret Thatcher, care a provocat o criză europeană, zicând atunci „I want my money back!”.

Progresiv, se discută tot mai mult despre cum finanțăm structurile suprastatale, fie ele Uniunea Europeană, NATO sau chiar Națiunile Unite. Desigur trebuie să avem un algoritm inclusiv, echitabil, transparent și de durată.

Recent au apărut proiecte noi, precum acordarea mai multor competențe structurii europene, iar când ne gândim la actuala pandemie și la politica de sănătate, ideea unei coordonări europene sau chiar globale pare naturală. Iar dacă liderii europeni nu se gândesc să schimbe tratatul european (imposibil de ratificat în actuala formulă de 27 de state membre), cu siguranță dublarea sau triplarea bugetului sănătății la nivel european va avea un impact puternic.

Acum câțiva ani apăruse ideea de a avea o taxă europeană pentru producătorii de plastic și astfel se identificase o oportunitate de a avea finanțări europene suplimentare. Acum, pe bună dreptate, vine o întrebare. De ce o astfel de taxă trebuie să colecteze fondurile pentru structura europeană? La o adică, nivelul local este mai expus la problemele ecologice, sau de ce să nu abordăm global și să contribuie fondul la consolidarea Naţiunilor Unite.

Balanța între local, național, european și global este un subiect care va domina agenda următoarei decade. Cine are competența legislativă, cum alegem liderii pentru aceste nivele, cum finanțăm sustenabil structura instituțională? Globalizarea este prezență de multe ori fără să fim conștienți. Este important să abordăm subiecte precum guvernarea globală, autonomia strategică a UE, principiul subsidiarității, taxele globale adresate multinaționalelor.

Lumea este într-o permanetă dinamică, iar criza pandemică va accentua aceste transformări. Totul este evolutiv și în schimbare. Țintele propuse, precum aderarea la spațiul Schengen sau zona euro, trebuie adaptate situației la zi. Există oportunități, dar și bariere noi, care trebuie identificate. Ceea ce este și mai important este leadershipul. Nu putem să constatăm, iar apoi, conform tradiției, să nu avem nicio strategie realistă, iar pe final să ne plângem că suntem marginalizaţi.

Dan Luca

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut