Tabăra de Artă Vălenii Şomcutei

• ediţia a VII-a, iulie 2015 •

MARELE SPECTACOL

   Ziua se anunţa toridă, senină, în deplină pace cu cele din ceruri şi de pe pămînt şi-n aer plutea parfum de fîn proaspăt şi mentă – iarba cu dulce, bună mireasmă; şi aşa a şi fost, din zori şi pînă tîrziu, cînd protagoniştii şi ultimele luminiţe au adormit în cîntec de greieri…

În cursul după-amiezii, participanţii la tabără şi numeroşii lor oaspeţi, susţinători ai taberei şi prieteni ai organizatorilor – Fundaţia Culturală CARPATICA şi Revista de cultură urbană ORAŞUL din Cluj-Napoca, preşedinte şi director generalarh. Ionel Vitoc; director de tabără dr. Cristina Vitoc – şi-au dat întîlnire în frumoasa sală de evenimente a Căminului c ultural din Văleni, care a găzduit un spectacol DE ZILE MARI! Nu e nici o exagerare, ci părerea împărtăşită de toţi cei de faţă, între care şi noi, care am urmărit pe viu şi cu plăcere marea desfăşurare de forţe de pe scenă.

Mulţumiri, cuvinte de întîmpinare

Acestea au venit din partea iniţiatorului şi organizatorului taberei, arh. Ionel Vitoc, fiind adresate profesorilor care, în regim de voluntariat, s-au ocupat de copii în cele 12 zile de tabără; Consiliului Judeţean Maramureş, primarului din Şomcuta, Florin Talpoş, şi viceprimarului Gheorghe Buda, preacucernicilor părinţi, părinţilor care au susţinut, cu încredere şi totală deschidere acţiunea, precum şi d-nei dr. Cristina Vitoc, experimentat director de tabără.

Invitatul de onoare al evenimentului, Acad. Prof.univ.dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”, s-a adresat asistenţei numind tabăra un fel de UNIVERSITATE graţie organizatorilor, părinţilor, Fundaţiei Culturale CARPATICA şi Revistei de cultură urbană ORAŞUL (aceasta intrînd, de puţină vreme, sub „aripa” Uniunii Universităţilor Clujene) – iată, deci, legătura cu Universitatea, spaţiul în care se învaţă, se face cultură şi ştiinţă, se definesc direcţii şi preocupări în cele mai variate domenii ale cunoaşterii. O scurtă intervenţie şi din partea primarului Şomcutei, dl Florin Talpoş.

În universul muzicii vocale şi instrumentale

Imnul Naţional „Deşteaptă-te, române!” a deschis manifestarea, după care copiii s-au dezlănţuit, pur şi simplu, ei intrînd în scenariu cu evoluţii solo sau de grup sub îndumarea profesoarelor Marina Simionescu şi Ioana Bălan. S-au făcut auzite cunoscute cîntece maramureşene, melodii din repertoriul formaţiilor Holograf sau Phoenix (cu acompaniament de chitară sau orgă electrică), apoi un potpuriu de piese interpretate la pian sau „Oda bucuriei” la blockflöte; să nu uităm nici de momentul coregrafic susţinut de unul dintre băieţi, fragmentul de joc popular punîndu-i în valoare supleţea mişcării, auzul şi simţul ritmic. Marea surpriză a oferit-o spectacolul de percuţie, care a angrenat toţi copiii, fiecare la alt instrument. Pregătiţi cu dedicaţie şi talent de marele percuţionist Mircea Ardeleanu – este o onoare, oriunde în lume, să-l aibă ca profesor la un master class! – aceştia au executat exerciţii ritmice de dificultate (pe ritmuri de cha-cha, samba, bolero etc.), într-un crescendo debordant, pînă la finalul în fortissimo, care a uimit şi a încîntat, totodată. Căci ceea ce au reuşit să-şi înşuşească şi, ulterior, să exemplifice aceşti copii a fost, realmente, greu de redat în cuvinte. În aceeaşi notă, recitalul lui Mircea Ardeleanu – probă de virtuozitate şi de clasă, la superlativ!

Corul bărbătesc „Cînturi din Chioar” din Vălenii Şomcutei – o revelaţie

Evoluţia cunoscutului cor, a cărui existenţă, cu scurte întreruperi, îşi are originile în secolul trecut, prin 1936, cînd a avut prima apariţie publică, s-a integrat şi acum, firesc, în spectacolul copiilor, ca şi cum ei, aceşti bărbaţi viguroşi, ar face parte dintr-o copilărie eternă, care n-are nici vîrstă, nici ferestre de întuneric, ci doar de senin. Începînd din 2012, corul a intrat într-o etapă nouă, superioară din toate punctele de vedere, participînd cu succes la festivaluri şi concursuri (pe care le-a cîştigat) sau susţinînd concerte cu diverse ocazii. Noi, clujenii, i-am putut asculta şi în ianuarie 2015, la evenimentul de tîrnosire a Bisericii ortodoxe cu hramul „Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe”, din cartierul Grigorescu, biserică proiectată de arh. Ionel Vitoc împreună cu arh. Clement Gheorghe Moldoveanu (Bucureşti). Entuziasmul şi dedicarea membrilor formaţiei şi a dirijorului Răzvan Paşca – în majoritate agricultori, care cresc animale şi cultivă pămîntul, dar şi corişti care fac naveta sau alţii, încă elevi –, cu toţii cîntăreţi şi în Corul Bisericii cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Văleni, susţin această evoluţie.

Supus unui program intensiv de pregătire muzicală şi de şlefuire a vocilor, sub bagheta dirijorului şi compozitorului Constantin Rîpă şi a prof. Marina Simionescu, corul a făcut progrese uimitoare în doar cîteva zile, aşa încît, în spectacolul ce a marcat încheierea celei de a şaptea ediţii a Taberei de Artă Vălenii Şomcutei, Corul „Cînturi din Chioar” s-a întrecut pe sine. Zecilor de glasuri de pe scenă li s-au alăturat şi cele ale spectatorilor la intonarea Imnului Naţional „Deşteaptă-te, române!”. Au urmat, apoi, o priceasnă, trei cîntece folclorice („Brîul”, „Hop, ţup, ţup” şi „Deschide nană uşile”), pentru a încheia cu cîntecele patriotice „Ştefan Vodă, domn cel mare” şi „Marşul lui Iancu”. Emoţionant, înălţător şi un succes pe măsură.

Expoziţia – un spectacol!

Lucrările copiilor, realizate în tabără, s-au regăsit pe simezele unei expoziţii ce a întregit admirabil ambianţa. Teme precum „Planete” – pe marginea căreia fiecare a fost invitat să-şi imagineze planeta lui – sau „Memoria locului – cu acele amprente vegetale pe şamotă, inedite, originale şi, de aceea, unice –, apoi colajele din frunze şi flori, exerciţiile de combinare a culorilor şi picturile propriu-zise au alcătuit un foarte reuşit spectacol cromatic şi vizual. Iar lucrările – tot atîtea amintiri dintr-un jurnal de vacanţă care a deschis, de pe acum, o nouă filă, cea pe care va fi înscrisă ediţia a VIII-a a Taberei de Artă Vălenii Şomcutei, iulie 2016.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro