Sute de baraje din România nu au autorizație de funcționare în condiții de siguranță

Sute de baraje fără autorizație de funcționare în condiții de siguranță, altele aflate în stare avansată de degradare, echipamente de avertizare și prognozare a inundațiilor ce au o vechime de peste de 108 ani și lipsă de personal certificat de conducere și coordonare a activității de urmărire a comportării în timp a barajelor. Acestea sunt câteva din problemele majore constatate de Curtea de Conturi cu ocazia unei evaluări a acțiunilor de prevenire a riscului de inundații.

Un raport al Curții de Conturi scoate la iveală că aproape jumătate dintre barajele din România nu au avut și nu au autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Conform documentului din totalul de 2.013 baraje, un număr de 983 baraje aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță, 221 baraje aveau autorizația de funcționare în condiții de siguranță expirată și un număr de 809 nu au fost autorizate vreodată.

„Barajele care nu numai că nu au autorizație de funcționare în condiții de siguranță, dar nici nu beneficiază de lucrări de întreținere și reparații, aflate într-o stare accentuată de degradare, abandonate sau cu probleme la echipamentele hidromecanice, din administrarea altor deținători, sau chiar fără un proprietar sau administrator legal cunoscut pot reprezenta pericol la viituri, în funcție de starea acestora, cu riscul unor accidente cu efecte negative asupra siguranței populației și bunurilor din zonă”, arată Curtea de Conturi.

Și mai grav e faptul că pentru un număr de 121 baraje încadrate în categoria de importanță C și D nu există sau nu este cunoscut un proprietar sau administrator legal. Dintre acestea, 18 se află în zona de responsabilitate a ABA Someș -Tisa ce are în responsabilitate și județul Cluj.

„În condițiile în care nu se poate realiza urmărirea comportării în timp a construcției și autorizarea de funcționare în siguranță a barajelor pentru care nu există sau nu este cunoscut un proprietar, există riscul unor accidente cu efecte negative asupra siguranței populației și bunurilor din zonă”, se arată în raportul de audit al performanței privind evaluarea eficienței și eficacității programelor, acțiunilor și măsurilor întreprinse pentru prevenirea riscului de inundații .

Documentul mai dezvăluie că multe dintre barajele din România au deficiențe structurale și trebuie exploatate sub parametrii proiectați inițial pentru a asigura siguranța populației din aval. Aceste baraje au fost construite în perioada 1970-1990 și s-au deteriorat în lipsa unei întrețineri și reabilitări corespunzătoare.

„La nivelul Administrației Naționale a Apelor Române s-a constatat o lipsă de finanțare predictibilă pentru investițiile în curs de execuție, existând lucrări de investiții începute, unele în urmă cu 44 de ani, care au rămas nefinalizate până în prezent.

ANAR administrează un sistem de protecție împotriva inundațiilor care nu este complet funcțional tocmai din cauza insuficienței resurselor financiare, umane și materiale. Această situație a condus în timp la o întreținere necorespunzătoare a infrastructurii existente pentru protecția împotriva inundațiilor, precum și la nefinalizarea unor obiective de investiții începute în urmă cu cel puțin 30 de ani. În aceste condiții, capacitatea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor este afectată semnificativ atât în ceea ce privește capacitatea de prevenire a riscului de inundații, cât și în ceea ce privește limitarea efectelor produse de acestea pe teritoriul României”, arată Curtea de Conturi.

Experții în audit mai semnalează că una dintre principalele vulnerabilități identificate în procesul de gestionare a inundațiilor și menționate în cuprinsul concepției de răspuns este inexistența unui sistem de alarmare a populației modern, cu acoperire integrală a zonelor locuite.

Controlul realizat a scos la iveală că din totalul de 7.520 sirene de alarmare existente la nivel național, funcționează 6.743 sirene, restul de 777 sirene ( cca. 10% din total), nefiind funcționale.

Auditorii Curții de Conturi au mai descoperit echipamente de avertizare și prognozare a inundațiilor ce au o vechime de aprox.108 ani (achiziționate între 1914- 1934). „Unele echipamente lipsesc sau sunt depășite moral/tehnic, incomplete sau se face uz de improvizații pentru efectuarea măsurătorilor (ex: termometrul de apă utilizat și ca termometru de aer, greutate improvizată pentru morișca hidrometrică în locul lestului)”, arată raportul Curții de Conturi.

De asemenea se mai arată că la nivelul mai multor administrații bazinele printre care și ABA Someș-Tisa nu există personal certificat de conducere și coordonare a activității de urmărire a comportării în timp a barajelor (fiind certificate un număr de 12 persoane la nivel ANAR anterior anului 2014). „Regulamentul privind certificarea personalului de conducere și coordonare a activității de urmărire a comportării în timp a barajelor – NTLH-031 aprobat prin Ordinul MMAP nr. 117/2002, nu își mai produce efecte în forma actuală, respectiv nu a permis certificarea personalului de conducere și coordonare a activității de urmărire a comportării în timp a barajelor în perioada 2014 -2021 deoarece: – în timp s-a redus numărul de personal care se încadrează în condițiile stabilite prin regulament (absolvent al unei facultăți cu profil de construcții din domeniul hidrotehnic sau asimilat și 5 ani experiență în domeniul hidrotehnic”, arată Curtea de Conturi.

C. PURIȘ