Surprize?…

Ilie CĂLIAN

A trecut un an spectaculos din punct de vedere politic, dar şi cu importante realizări economice, România păstrîndu-şi o poziţie promiţătoare pentru 2015, în condiţiile în care majoritatea membrelor Uniunii Europene n-au fost cu adevărat performante. Este vorba, desigur, şi de conjunctura globală, dar şi de cea din vecinătatea UE, adică starea conflictuală dintre Rusia şi Ucraina. Spectaculos a fost anul 2014 şi dintr-un alt punct de vedere: a început să se vadă clar că în Justiţie există procurori şi judecători care au făcut parte din grupări care au încălcat legea; ba chiar, la un moment dat, au produs o confuzie, încît nu mai ştiam (şi nu ştim nici azi), dacă politicienii influenţează Justiţia, sau Justiţia îi influenţează pe politicieni.

Ce ne aşteaptă în acest an? E greu de prevăzut chiar în linii mari, nu doar în detalii exacte. Sub raport politic, este de presupus că aparentul triumf al noii Opoziţii, prin alegerea lui Klaus Iohannis ca preşedinte, nu este chiar atît de sigur. În primul rînd, pentru că chiar noul PNL – adică fuzionatul încă nefuzionat partid PDL+PNL vechi, amîndouă – nu este un adevărat partid, ci o construcţie “bicefală”, despre care nu poţi fi sigur că are un singur mod de a gîndi şi că s-ar părea că, deocamdată, nu ştie stînga ce face dreapta.

Care dintre ele este stînga şi care e dreapta încă nu ştim şi nu ştim cum şi-au împărţit “comenzile” vehicolului în care s-au îmbarcat. Deşi, în ultimele sale zile de şef al vechiului PNL, Iohannis afirma că ei vor Puterea absolută – adică nu doar Preşedinţia, dar şi Guvernul (evident, este vorba de puterea executivă – adică tot o concepţie voluntaristă) -, deşi s-au făcut ameninţări în legătură cu o viitoare moţiune de cenzură, care să răstoarne actualul guvern, se pare că, după mahmureala de Revelion, oamenii noului PNL au nevoie de ceva timp ca să se “dreagă” şi să se organizeze. De altfel, nu avem încă suficiente dovezi că Iohannis, chiar dacă ar dori să fie şi el preşedinte jucător, ar face-o abrupt: cu siguranţă, a înţeles că electoratul român este deja “vaccinat”, că în ultimii ani în societatea românească s-au produs anticorpii necesari pentru a preveni îmbrăţişarea entuziastă a unui comportament similar cu cel al fostului preşedinte. Pe de altă parte, probabil Iohannis a înţeles nu doar că foştii săi colegi de partid nu pot încă să se organizeze pentru a guverna, dar anul 2015 le-ar fi de mai mare folos în opoziţie, decît la guvernare, pe un buget pe care Iohannis însuşi la contrasemnat ca preşedinte (după penibilul demers al partidului bicefal, care ceruse Curţii Constituţionale să-l respingă). De altfel, obţinerea unei noi şi clare majorităţi parlamentare, favorabile noului PNL, este mai dificilă decît pare: Guvernul Ponta “Patru” nu a avut probleme în privinţa obţinerii votului de învestitură în Parlament. Iar repetarea actului de forţă al lui Băsescu, după alegerea sa din 2004, nu mai poate fi repetat.

Dar, dacă sub aspect politic anul 2015 s-ar putea să nu fie spectaculos, dar mai temeinic sub aspect economic, s-ar putea să ne aducă surprize din altă direcţie – din a lui Traian Băsescu. Cu fratele Mircea Băsescu pe mîna Justiţiei, cu (foşti) prieteni aflaţi şi ei în cercetare şi fără imunitate prezidenţială, Traian Băsescu ar putea avea probleme cu Justiţia. Se vorbeşte mult pe această temă, se enumeră felurite “dosare” – şi s-ar putea să apară şi surprize.