Summitul privind clima de la Varşovia divizează ţările şi marchează foia de parcurs pentru 2015

EFE

Cele 200 de ţări participante la Conferinţa ONU privind schimbările climatice de la Varşovia (COP19) au reuşit să ajungă la un acord de ultimă oră care, deşi modest, stabileşte foaia de parcurs spre un acord global şi coercitiv pentru 2015 şi activează ajutoarele pentru ţările vulnerabile la schimbările climatice.

Scopul principal al acestui summit era de a asigura un calendar de lucru în vederea încheierii unui acord definitiv în următorii doi ani şi, chiar dacă mai rămîne mult de parcurs pînă la summitul de la Paris din 2015, procesul nu a fost întrerupt la Varşovia şi merge înainte.

Această foaie de parcurs a fost transpusă într-un document care evită în final cuvîntul “angajamente” privind reducerea emisiilor cu efect de seră prevăzute la nivel naţional şi optează pentru un termen mai relaxat, precum “contribuţii”. Ceea ce nu satisface aşteptările iniţiale ale Uniunii Europene şi ale ţărilor dezvoltate, dar mulţumeşte o mare parte a ţărilor în dezvoltare, mai ales India şi China.

Comisarul european pentru combaterea schimbărilor climatice, Connie Hedegaard, a admis că a fost foarte greu să se ajungă la un acord în timpul summitului, dar a subliniat importanţa convenirii unui calendar pentru ca ţările să-şi prezinte obiectivele de reducere a emisiilor înainte de summitul de la Paris şi ca toate statele să contribuie la efortul de reducere a emisiilor. Totuşi, UE îşi va prezenta propriile angajamente de reducere a emisiilor la începutul anului viitor.

Deşi mai slab decît ceea ce aşteptau mulţi, acest acord, care este esenţial pentru a obţine progrese în lupta împotriva schimbărilor climatice, permite prefigurarea paşilor spre acordul definitiv, care ar trebui obţinut la summitul de la Paris din 2015 şi care va intra în vigoare în 2020.

Ultimul punct convenit după aceste negocieri maraton a fost cel referitor la mecanismul de ajutor pentru pierderile şi pagubele suferite de ţările cele mai vulnerabile la anomaliile climatice (precum uragane sau inundaţii).

Alianţa Micilor State Insulare, care include ţări precum Micronezia sau Fiji, cereau de mulţi ani compensaţii pentru aceste prejudicii şi au văzut cu satisfacţie cum acest mecanism, care s-a născut la summitul de la Doha, a făcut la Varşovia un pas decisiv. Acest sistem de ajutorare are deja un grup de lucru, care ar trebui să se întrunească în martie 2014 şi care este deschis nu doar statelor, ci şi societăţilor civile.

În acest acord, un element-cheie a fost presiunea grupului G77 (care reuneşte 130 de ţări în dezvoltare) plus China şi, mai ales, a delegaţiei filipineze, al cărei negociator-şef, Naderev Sano, a venit la summit cu lacrimi în ochi în urma tragediei uraganului Haiyan, care i-a lovit ţara. El a ţinut post în semn de solidaritate cu victimele şi a pierdut şase kilograme în două săptîmîni.

Delegaţiile au convenit ca fondul de finanţare pe termen lung a măsurilor împotriva schimbărilor climatice să fie menţinut la 100 de miliarde de dolari anual, dar au lansat un apel ţărilor dezvoltate să mobilizeze această sumă începînd din 2020 prin resurse publice şi private.

În pofida acestor avansuri, rămîn deschise multe teme care vor trebui soluţionate la Conferinţa privind schimbările climatice din Peru (COP20), de anul viitor, înainte de summitul decisiv de la Paris din 2015.