Sub cetatea lui Gelu se simte spiritul bunilor gospodari

De mult nu am mai călcat drumurile acestei comune plină de istorie voievodală. Însă în anii în care nu m-am încumetat să mai circul pe DJ 161 din cauza gropilor de pe carosabil, în acest răstimp, demn de subliniat este faptul că infrastructura rutieră a fost bine tratată, adică adusă în stare de normalitate. Evidentele primeniri din perimetrul gospodăresc al comunei Dăbâca vorbesc de implementarea unor proiecte ce au promovat și promovează frumosul și confortul civic în cele trei sate componente: Luna de Jos, Dăbâca și Pâglișa.

Cunoscându-i amabilitatea cu care răspunde întrebărilor adresate de jurnaliști, încă de când era viceprimar, l-am provocat la un scurt dialog pe edilul Emil Cioban, care a detaliat principalele domenii în care s-a investit pentru îmbunătățirea confortului vieții de zi cu zi a celor aproximativ 1.500 de locuitori ai comunei de pe valea Lonei.

Rep: Dle primar, folosind o dimensiune uzitată în stabilirea programelor regimului trecut, vreau să vă spun că de un cincinal nu am mai trecut prin Dăbâca, timp în care s-au produs suficiente mutații calitative pe care numai dumneavoastră puteți să le nominalizați. Cu ce începeți?
Emil Cioban: Sincer să fiu, a-și începe prin a sublinia nemulțumirea mea și a multor primari din județ cu privire la lipsa resurselor financiare necesare, în primul rând, realizării proiectelor din domeniul infrastructurii. Însă din bugetele alocate am reușit să rezolvăm câteva din urgențele comunității.
Din agenda împlinirilor amintesc faptul că am reabilitat și extins iluminatul stradal din comună, s-a asfaltat, în totalitate, DJ 161, prin implicarea Consiliului județean, iar cele trei sate componente ale comunei au rețea de apă potabilă din sursa Gilău, încât, pe aceste vremuri toride, nu am avut restricții în consumul acestui lichid necesar vieții de zi cu zi.
Și cum rețeaua de apă cere și canalizare, am reușit să introducem canalizarea în satul Luna de Jos, am terminat construcția stației de epurare, care a fost calibrată și dimensionată pentru preluarea apei reziduale din întreaga comună, iar din toamna acestui an sperăm să înceapă lucrările de canalizare în Dăbâca și Pâglișa. Avem proiect și autorizație de construcție, încât și gospodăriile din cele două sate să se bucure de această importantă investiție.

Rep: Am observat că aveți și acum șantiere în lucru. Două din ele sunt finanțate de PNDL, iar unul de Ministerul Apelor, Mediului și Pădurilor.
Emil Cioban: Da, așa este. Lucrăm la modernizarea întregii rețele a străzilor și ulițelor din comună, ce însumează 7 km lungime, investiție ce are o valoare de 5.800.000 de lei obținuți prin PNDL. Și tot din aceeași sursă alimentăm construcția unui pod din beton peste valea Lona, destinat circulației pietonale și rutiere, pentru al cărui proiect am primit suma de 1.830.000 lei.
Într-un alt punct de lucru se află în execuție Platforma de colectare și depozitare a gunoiului de grajd, care va fi dotată cu încărcător frontal, tractor și remorcă basculabilă, vidanje de 5.000 litri și o mașină de împrăștierea gunoiului pe terenurile productive.
Trebuie să mai amintesc faptul ca avem și un șantier finanțat de un întreprinzător privat, prin al cărui proiect investițional se construiește, pe dealul Medveș, un aerodrom pentru avioane ușoare destinate agrementului.

Rep: Se apropie ziua când… sună clopoțelul pentru începerea anului de învățământ. Cum este pregătită școala Dăbâca pentru acest eveniment, care, sperăm, să nu mai fie bântuit de sincopele provocate de pandemie?
Emil Cioban: Fără a folosi superlative, trebuie să spun că Școala Gimnazială ,,Gelu Românul’’ are o ținută de nivel european, în sensul că prin obținerea unui proiect finanțat, tot de PNDL, a cărei valoare a fost de 1.450.000 de lei, am reușit să modernizăm instituția de învățământ prin reparații, zugrăveli și înlocuiri de geamuri și uși, acoperiș, drenaj și trotuare de jur împrejur. Am amenajat grupuri sociale interioare, cu dotări de ultim standard, cu apă rece și caldă și încălzirea întregii clădiri, iar dotările le facem din bugetul local. Aceleași îmbunătățiri s-au făcut și la unitatea de învățământ din Luna de Jos, cu mențiunea că i-am menținut vechiul decor arhitectural.
Prin alt proiect european demarăm aceleași lucrări, dar și dotările necesare, la Grădinița din Dăbâca, valoarea investiției este de 778.200 de lei. Dar proiectele nu se opresc aici. Avem finanțare pentru amenajarea unui teren de sport multifuncțional, unde este alocată suma de 286.750 de lei, ne străduim să aducem gazul metan, să reabilităm și să dotăm căminul cultural din centrul comunei și chiar al sediului administrației publice locale.

Rep: Dle primar, există în Luna de Jos un Centru de îngrijire și asistență pentru persoanele cu handicap, mai funcționează?
Emil Cioban: Cel mai avizat să prezinte realitățile de acolo este dl. viceprimar, Ioan Borșan, care este lângă noi, dar care a lucrat în această instituție.

Rep: Vă ascultăm, dle vice.
Centrul funcționează în bune condiții, corpul clădirii a fost renovat, ba mai mult urmează să se dezvolte prin construirea a trei locuințe protejate , având programul unui centru de zi unde vor fi găzduite persoane din zonă, în număr de 30, care primesc masă și vor socializa în timpul zilei. La realizarea acestui program participă Primăria, CJC și fonduri europene.
Dle primar, Dăbâca privită de la înălțimea celor peste 300 m , adică de lângă zidul Cetății, apare ca o cetate afundată într-un plăcut decor verde în care contrastul îl dă doar galbenul florii soarelui. Se pare că terenurile agricole sunt bine lucrate aici.
Emil Cioban: Așa este, se lucrează terenurile arabile atât de fermieri, cât și de persoane fizice. În total, mari și mici, avem aproximativ 100 de fermieri care lucrează peste 1.200 ha, cultivate, în principal cu cereale și floarea soarelui, culturi viguroase și promițătoare de recolte foarte bune. Avem și peste 6.000 de ovine, dar au dispărut bubalinele și împuținat vacile cu lapte datorită prețului litrului de lapte care este sub al litrului de apă, dar și al îmbătrânirii populației comunei.

Rep: Apropo de îmbătrânire, se pare că satele comunei dv. întineresc în ultimii ani, concluzia e validată de numărul caselor modernizate și aflate în construcție.
Emil Cioban: Bine ați observat. Peste 60 % din locuințe sunt reabilitate și racordate la utilități. Se construiește mult și frumos, iar interesul pentru a cumpăra o locuință în comună sporește de la an la an, iar când vom avea și gaz metan, va trebui să extindem perimetrul intravilan.

Rep: Cetatea Dăbâca, cetatea comitatului, își are locul ei important în istoria Transilvaniei. De prin 1241 a fost viață tumultoasă pe aceste locuri, se spune că, de pe această terasă superioară a Văii Lonei, se menținea controlul drumului sării care pleca de la Sic spre poarta Meseșului. Acum Cetatea este sortită uitării, iar zidurile groase de peste 2m sunt acoperite cu buruieni.
Emil Cioban: Dacă s-ar trezi voievodul Gelu, ar muri de supărare când ar vedea indiferența guvernelor care nu au mai făcut nimic aici de când a murit academicianul Constantin Daicoviciu.
Guvernul, ministerul turismului, culturii, trebuie să ne sprijine în aducerea acestei cetăți în circuitele valorice de interes național, așa cum noi, la nivel județean, prin proiectul Dealurile Clujului de Est, am promovat cele două pensiuni din comună, pescăria Dăbâca, unde s-a prins nu de mult un somn de peste 60 kg, pădurea Dumbrava, fagul secular din Pâglișa, ruinele turnului de vânătoare din secolul XVlll-lea și fânețele Dăbâca cu fluturii albaștri.
Să sperăm că acest valoros obiectiv de patrimoniu, în care și-a avut reședința conducătorul valahilor (românilor), voievodul Gelu, să se bucure de interesul cuvenit.

Dumitru VATAU