Studiu: Temele pentru acasă – utile și necesare, dar uneori prea multe și obositoare

Temele pentru acasă sunt utile și necesare pentru îmbunătățirea învățării, consideră  cei mai mulți dintre respondenții unui studiu pe acest subiect, dar un procent ridicat dintre elevii și părinții care au completat chestionarele consideră că temele sunt adesea prea obositoare și prea multe și că acestea consumă o mare parte din timpul liber.

Ministerul Educației Naționale și Institutul de științe ale Educației au organizat, în perioada 7 – 20 noiembrie a.c., o consultare publică, la nivel național, privind rolul temelor pentru acasă, la care au participat, completând integral un chestionar on-line, 70.952 de actori din învățământul preuniversitar, dintre care 27.383 părinți (84% – mame), 32.786 elevi și 10.783 cadre didactice din toate județele țării. În urma analizei răspunsurilor primite, Institutul de științe ale Educației a elaborat un raport care include rezultatele și concluziile acestei consultări publice.

Potrivit raportului, cei mai mulți dintre respondenți consideră că temele sunt utile și necesare, însă „se constată o preponderență a temelor repetitive, monotone și dificile, care întăresc ceea ce s-a predat la clasă. Profesorii se centrează pe explicarea sarcinilor și pe feedback-ul frontal, în timp ce elevii și părinții își doresc teme diferențiate, provocatoare, pe care să le rezolve creativ și eventual în echipă”. Mai mult de jumătate dintre profesori declară că nu dau teme pentru vacanță. Pe de altă parte, 75-80% dintre elevii și părinții care au completat chestionarele consideră că temele „sunt adesea prea obositoare și prea multe și că acestea consumă o mare parte din timpul liber”. „Un alt efect negativ face referire la faptul că temele pentru acasă conduc la neliniște, îngrijorare sau stres. Această afirmație este susținută cu prioritate de către părinți (70,7%) și de către elevi (67,8%), în ponderi mai ample la liceu și la gimnaziu, unde și complexitatea temelor este mai mare. În același timp, aproape 80% dintre părinți afirmă că elevii au nevoie de sprijin în rezolvarea temelor” – relevă raportul.

În privința adoptării unui act normativ care să reglementeze rolul temelor pentru acasă și timpul necesar efectuării acestora, o parte a cadrelor didactice consideră că temele pentru acasă „trebuie să beneficieze de o reglementare juridică pentru o raportare la un cadru comun, evitându-se astfel excesele legate de volumul temelor, gradul de dificultate, timpul necesar efectuării acestora etc.” La polul opus se situează opinia potrivit căreia această chestiune trebuie să fie și poate fi gestionată de către profesioniști (cadrele didactice), în funcție de particularitățile fiecărei clase, reglementarea acestei problematici fiind văzută drept „o constrângere a libertății de acțiune a profesorilor”.

Fetele și băieții se raportează la teme în mod diferit, ponderea elevilor care susțin efectele pozitive ale temelor fiind mai mare în rândul fetelor, comparativ cu băieții.

„Recomandările respondenților susțin acordarea unei atenții speciale nu doar tehnicilor de învățare independentă, care contribuie la formarea unor deprinderi de rezolvare independentă a unor sarcini, transferabile în efectuarea temelor pentru acasă, ci și tehnicilor de lucru în echipă, care contribuie la exersarea competențelor de comunicare, negociere, management al timpului etc., competențe transferabile în realizarea unor teme de grup. Alte propuneri vizează nevoia de stabilire a unor teme pentru acasă cu caracter interdisciplinar sau transdisciplinar, alternarea temelor clasice, tradiționale, cu cele cu caracter practic-aplicativ, legate de viața reală (proiecte, machete), diferențierea între teme zilnice și teme cu termen mai lung de realizare (săptămânal, bilunar, lunar, semestrial) pentru formarea/dezvoltarea abilităților și competențelor elevilor legate de managementul timpului, a responsabilității etc. De asemenea, apar recomandări privind utilizarea unor instrumente pentru monitorizarea temelor zilnice și săptămânale la nivelul clasei, care să sprijine cadrele didactice în stabilirea realistă a temelor (ex. caietul/jurnalul/graficul clasei, disponibil/accesibil pentru toți profesorii care predau la clasa respectivă)” – se arată în raport.

Demersul consultativ al MEN și al ISE are ca obiective „corectarea unor disfuncționalități semnalate și identificarea unor noi abordări în ceea ce privește rolul temelor în procesul de învățare”.

M. T.