Studiu: O treime dintre copii afirmă că au primit imagini care înfățișează nuditate pe Internet

Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conținut care înfățișează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet și 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfățișeze nud sau într-o ipostază sexuală.

Potrivit unui studiu realizat de Organizația Salvați Copiii, 37% dintre elevi afirmă că, în anul care a trecut, au fost jigniți sau deranjați pe Internet, iar 49% dintre ei spun că s-a întâmplat să găsească online conținut care i-a făcut să se simtă inconfortabil. Situația este mai întâlnită în rândul copiilor sub 12 ani (6 din 10 afirmă acest lucru) și în rândul fetelor (54% vs 42% în rândul băieților). Violența fizică și verbală, alături de nuditate, sunt principalele conținuturi care i-au făcut pe copii să se simtă inconfortabil.

„Vârsta medie la care copiii încep să utilizeze internetul a scăzut comparativ cu datele înregistrate de cercetarea din 2019, când aceasta era de 9 ani. În studiul din 2021, vârsta medie la care copiii afirmă că au început să acceseze internetul este de 8,2 ani. Aceasta este semnificativ mai scăzută la respondenții sub vârsta de 12 ani (6,8 ani), la cei de gen masculin (7,8 ani, comparativ cu 8,5 în cazul fetelor) și la copii care locuiesc în mediul urban (7,7 ani, comparativ cu 8,9 în cazul copiilor din mediul rural). Telefonul mobil este dispozitivul principal de pe care copiii accesează internetul – 99%, urmat de laptop – 62%, TV Smart – 42% și tabletă -24%” – precizează autorii studiului.

Potrivit datelor organizației, 84% dintre copii și adolescenți utilizează internetul pentru a urmări conținut postat de alți utilizatori, 70% dintre ei îl folosesc pentru a se juca, 67% pentru a folosi rețelele sociale, în timp ce 46% accesează internetul pentru a se informa despre situații și fenomene de actualitate. 78% dintre copii utilizează internetul zilnic, timp de cel puțin 4 ore, în afara orelor de școală, procentul celor care petrec între una și două ore pe zi fiind de 19%, în timp ce copiii care folosesc internetul mai puțin de o oră pe zi este de 3% .

Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conținut care înfățișează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet. „Trebuie subliniat că nu este vorba de conținut întâlnit întâmplător, ci primit ca destinatar al mesajului. Aproximativ 10% dintre copii afirmă că au primit astfel de mesaje cel puțin lunar. 73% dintre ei nu au știut cum să reacționeze, nefăcând nimic în acest sens, și doar 11% au discutat cu cineva despre această situație. Totodată, 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfățișeze nud sau într-o ipostază sexuală. Copiii cu vârsta între 15 – 17 ani și fetele afirmă acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată” – precizează autorii studiului. Potrivit acestora, fenomenul proliferării în mediul online a imaginilor ce înfățișează imagini cu caracter sexual cu copii sau cele care prezintă conținut ilegal sau dăunător a luat amploare în ultimii ani și s-a accentuat pe parcursul pandemiei Covid-19.

În 2021, în cadrul liniei esc_ABUZ au fost primite 7.615 sesizări ce vizează conținutul ilegal sau dăunător pentru copii din mediul online, de 5 ori mai mare decât în anul precedent, fiind un record absolut înregistrat pe parcursul unui singur an.

„În 78% din situații, materialele raportate au arătat abuz sexual asupra minorilor, nuditate infantilă sau copii care pozează în ipostaze sexualizate. La fel ca în anii precedenți, într-o proporție covârșitoare (peste 90% din cazuri), victimele sunt de gen feminin. În ceea ce privește vârsta victimelor, 5% reprezintă cazuri ce înfățișează copii cu vârste aproximative de până în 5 ani, 33% dintre rapoarte prezintă copii cu vârsta aproximativă între 6 și 10 ani, iar 62% dintre rapoarte arată minori cu vârste aproximative între 11 și 18 ani. Specific pentru anul 2021 și pentru grupa de vârstă peste 11 ani este faptul că peste 40% din rapoartele care făceau referire la această categorie de victime minore conțineau materiale autogenerate (realizate chiar de către victimă)” – arată Salvați Copiii.

„După doi ani de pandemie și restricții sociale, perioadă în care copiii au fost de multe ori bulversați de schimbările pe care au fost nevoiți să le parcurgă și să învețe să facă față unui val important de știri contrafăcute și dezinformări, efectele asupra lor sunt de necontestat. Numărul fără precendent de rapoarte primit de Salvați Copiii pe parcursul anului trecut este doar un indiciu al situației extrem de grave în care se află copiii, de multe ori fără ca noi, adulții, să aflăm despre dificultățile prin care ei trec atunci când navighează pe internet. Din păcate, de cele mai multe ori, atât părinții cât și autoritățile află când deja este prea târziu”, declară Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Organizației Salvați Copiii România.

M. TRIPON