Studenții și elevii, „surprinși și dezamăgiți” de modul în care se încearcă adoptarea programului privind împrumuturile fără dobândă garantate de stat

Consiliul Național al Elevilor (CNE), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Tinerilor din România (CTR) își exprimă „surprinderea și dezamăgirea” că  Programul „Investește în tine” – împrumuturi fără dobândă garantate de stat poate fi propus spre adoptare fără o amplă consultare prealabilă, prin Ordonanță de Urgență, și atrag atenția că împrumuturile fără dobândă garantate de stat pot să ducă la scăderea masivă a bugetului alocat de stat pentru educație și la o creștere majoră a taxelor de școlarizare.

„În cazul elevilor și studenților, adoptarea unui astfel de program, în circumstanțe încă necunoscute, poate conduce, cum s-a întâmplat în marea majoritate a statelor în care a fost adoptat un astfel de mecanism de cost sharing (împărțire a costurilor între stat și elevi/studenți sau familiile lor), la scăderea masivă a bugetului alocat de statul român pentru educație și la o creștere majoră a taxelor de școlarizare, în condițiile în care majoritatea cheltuielilor eligibile pentru a fi «decontate» prin intermediul «împrumutului» sunt cheltuieli pe care statul român ar trebui să le acopere conform Constituției României. Spre exemplu, în perioada 1989-2009, contribuția statului olandez în finanțarea învățământului superior a scăzut cu 38%, în timp ce nivelul de creditare al studenților a crescut cu 105%. La 31 martie 2015, datoriile totale ale studenților din Anglia, unde există un sistem de cost sharing similar cu cel propus de guvern, au atins pragul de 64 miliarde £, în timp ce în Scoția (3,5 miliarde £), Țara Galilor (2,9 miliarde £) sau Irlanda de Nord (2,4 miliarde £), unde statul recunoaște valoare socială a învățământului gratuit, acestea erau semnificativ mai mici. Trebuie totuși să avem în considerare că acestea însumează 73,5 miliarde £, reprezentând doar 3,5% din Procentul Intern Brut (PIB) al Marii Britanii. Prin comparație, această sumă reprezintă 51,73% din PIB-ul României din anul 2015. În condițiile în care doar 23% dintre elevii care se înscriu în clasa I într-o generație ajung să devină studenți, cel puțin o treime dintre aceștia abandonând după primul an, ne întrebăm dacă singura soluție a Guvernului României pentru a îmbunătăți situația este de a-i împrumuta pe cei care se confruntă cu aceste dificultăți” – se arată într-un comunicat comun al celor trei organizații, remis, miercuri, presei.

Amintind declarațiile ministrului Finanțelor Publice, din martie 2018, conform cărora „70% din populație nu a avut experiența datoriilor”, respectiv „aproape 90% din populație are un nivel redus de înțelegere a problematicilor legate de bani sau întâmpină dificultăți în a utiliza concepte financiare”, reprezentanții celor trei organizații se întreabă dacă, în aceste condiții, o campanie masivă de împrumuturi este în folosul populației. „Practic, statul încurajează băncile să dea împrumuturi nesigure, oferindu-le garanția că va plăti eventualele datorii, dar, după acest pas, se va îndrepta împotriva celor care au făcut împrumuturi pentru a recupera banii pe care i-a dat băncilor. Astfel, tinerii se pot trezi mai ușor în situația de a fi executați silit, în imposibilitatea de a lua credite mai târziu, când, de exemplu, vor dori să își cumpere o locuință, sau, în cazul în care nu reușesc să completeze programul de studii pentru care s-au împrumutat, și datori și fără calificarea vizată” – consideră reprezentanții elevilor și studenților din România.

„Într-o țară în care educația financiară nu se predă unitar, în care nu există o formare prealabilă a tinerilor în ceea ce privește gestionarea banilor și în care sistemul de învățământ are lipsuri majore, trebuie să ne întrebăm dacă nu cumva reorientarea către alte mijloace de sprijin este mai oportună” – declară Ioana Băltărețu, președinte CNE, citată în comunicat.

„ANOSR nu consideră oportună implementarea unui sistem de acordare a unor credite în vederea susținerii cheltuielilor legate de accesul, studiul și întreținerea studenților, în condițiile în care acesta nu este supus dezbaterii într-un mod corespunzător. În ciuda unor avantaje pe termen scurt, acest sistem ar destabiliza, din punct de vedere economic, un număr important de studenți/absolvenți. Modul în care se încearcă adoptarea acestui program național ridică semne de întrebare serioase. Dacă termenul de implementare, conform Programului de guvernare, este 1 ianuarie 2019, de unde toată această grabă? Apreciem facilitățile acordate studenților în ultima perioadă, însă sustenabilitatea acestora este afectată prin posibila adoptare a acestor măsuri” – consideră Marius Deaconu, președinte ANOSR.

„Un acces mai ușor la împrumuturi pentru unele dintre categoriile de cheltuieli propuse poate să fie benefică, însă nu trebuie să fie încurajată o îndatorare a tinerilor pe scară largă și în nici un caz nu trebuie să ajungem în situația în care statul nu își asumă finanțarea corespunzătoare a educației” – este de părere și președintele CTR, Mihai Dragoș.

M. T.