STUDENŢI DIN TURDA LA MARILE UNIVERSITĂŢI EUROPENE

coperta_NeaguTitlul de mai sus nu se referă la situaţia actuală a studenţilor turdeni ce se găsesc în număr mare pe la diferite universităţi din Europa, ci la lucrarea ştiinţifică Formarea intelectualităţii din Turda – Studenţi din Turda la marile universităţi europene, 1377-1918, semnată de tînărul doctor în istorie Răzvan Mihai Neagu. Cartea a fost lansată într-un cadru solemn, în Sala mare a Primăriei Turda, în prezenţa unor personalităţi marcante precum Prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei, Conf. dr. Şerban Turcuş, dr. Alexandru Bucur şi a unui public turdean elevat. S-au spus atunci multe cuvinte de apreciere la adresa autorului şi a operei sale. Cartea a fost tipărită prin Editura Mega din Cluj-Napoca şi are o ţinută editorială de mare prestanţă.

Este impresionant să găseşti în registre matricole vechi de secole numele unor studenţi din Turda pe la cele mai prestigioase universităţi din Europa, dar lucrarea are meritul şi mai mare că prezintă cadrul de ansamblu al învăţămîntului superior din toate marile centre universitare medievale, precum cele de la Bologna, Paris, Viena, Cracovia, Padova, Buda, Praga, Bratislava şi, mult mai tîrziu, cel din Cluj. Apariţia universităţilor în Occidentul medieval la sfîrşitul secolului al XI-lea şi începutul secolului al XII-lea s-a produs, ne spune autorul, „în contextul unui aflux de cunoaştere provenit dinspre civilizaţia islamică, pe mai multe filiere: cruciadele, sudul Italiei, Spania maură etc.” (p. 22).

Sînt prezentate apoi modelele de organizare a învăţămîntului universitar din Bologna, anterior anului 1155, şi a celui din Paris „care funcţiona pe lîngă capitlul catedral de la Notre Dame”, tot prin secolul al XII-lea. Aşa, ca o curiozitate, la Paris „din 1240 rectorul este ales dintre magiştri iar din 1260 datează împărţirea pe facultăţi conduse de un decan”, sistem de organizare ce a traversat secolele, fiind practicat şi în zilele noastre.

Pe primul loc între facultăţi, de departe, era teologia urmată de medicină şi drept. La coadă, adică „pe treapta cea mai de jos”, se găseau „artele liberale” unde se studia gramatica, logica, retorica, precum şi geometria, astronomia şi muzica. Limba de predare era latina.

Pe parcursul secolelor apar tot mai multe centre universitare, creşte numărul de studenţi şi se diversifică disciplinele de studiu, respectiv specialităţile de calificare. Paralel cu prezentarea învăţămîntului universitar, în Capitolul 3, aflăm date importante referitoare la organizarea şi apoi la extinderea învăţămîntului „trivial” pentru copiii între 7 şi 13 ani în Imperiul Habsburgic şi implicit în Transilvania.

Informaţiile cuprinse în lucrarea d-lui dr. Răzvan Mihai Neagu sînt sistematizate în opt capitole, pe perioade istorice, sau pe criteriul unor teme.

Citind numele studenţilor din Turda care au frecventat diferite universităţi constatăm că aceştia au fost în exclusivitate maghiari din familii bogate, ba mai mult, ei purtau, lîngă prenume, antroponimul cu rezonanţă nobiliară „de Thorda”: Thomas de Thorda, Adalbertus de Thorda, Damianus Philipi de Thorda etc. încă o dovadă clară că românii, secole la rînd, au fost lipsiţi de drepturi şi, trăind în sărăcie, nu au avut acces la cultură. Să nu uităm de Unio Trium Nationum din 1437 şi de mult lăudatul Edict de la Turda din 1568 privind libertatea conştiinţei şi a toleranţei religioase, legi discriminatorii, nedrepte pentru românii ortodocşi. Acele nedreptăţi vor determina marile explozii sociale şi implicit naţionale de la 1784 şi de la 1848.

Întreaga carte „musteşte” de date şi informaţii dintre cele mai interesante. Aflăm, în Cap.8, că de bursa Fundaţiei Gojdu au beneficiat şi deci s-au putut afirma: Victor Babeş, Octavian Goga, Ioan Lupaş, Traian Vuia, Constantin Daicoviciu, Petru Groza, Silviu Dragomir, Dumitru Stăniloaie.

Abia în perioada 1870-1918 şi numai prin bursa Fundaţiei Gojdu apar primii studenţi români din Turda, vorba vine „din Turda”, întrucît ei erau din Cîmpeni (Zosim Chirtop, Valer Moldovan), din Baia de Arieş (Ioan Boieriu), Vidra (Andrei Nicola), Scărişoara (Teodor Mocanu) deci erau din comitatul Turda-Arieş, nu din oraş, unde românii nu prea aveau ce căuta. În total sînt înregistraţi 21 de studenţi români.

Lucrare ştiinţifică de înaltă ţinută, cartea, în partea finală, mai cuprinde o bogată listă bibliografică, grafice, tabele cronologice cu studenţii menţionaţi, o hartă şi rezumatul operei în limbile engleză, franceză şi maghiară.

Parcurgînd cartea, cititorul face o plăcută drumeţie prin istoria Europei pe parcursul mai multor secole, motiv de meditaţie asupra drumului anevoios al omului spre cunoaştere…

Avem convingerea că autorul, „stofă de cercetător”, după stilul de muncă, riguros ştiinţific, prin lucrarea sa Formarea intelectualităţii din Turda, Studenţi din Turda la marile universităţi europene, 1377-1918 se află doar la început de drum. Îi dorim succes şi o carieră pe măsură în domeniul cercetării sau al învăţămîntului universitar.

Ioan BEMBEA

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.