Strategia pentru sărăcia de la Pata Rît

Una dintre cele mai grave probleme ale municipalităţii clujene, care trenează de ani buni, este zona Pata Rît. Pînă acum nimeni nu şi-a asumat rezolvarea acestei probleme, iar şansele ca romii de aici să scape de sărăcie şi să fie integraţi nu sînt prea mari.

Zona reprezintă o adevărată bombă atît din punct de vedere social cît şi epidemiologic, aici putînd izbucni în orice moment o epidemie cu efecte majore asupra locuitorilor municipiului Cluj-Napoca. Ce e interesant e că, de fiecare dată, în campaniile electorale, candidaţii promit soluţii la diverse probleme, vin cu proiecte megalomane precum metroul, trenul suspendat peste Someş sau tunelul pe sub zona centrală, însă nimeni nu spune ce se va întîmpla cu Pata Rît. Singurul document în care sînt prezentate soluţii pentru această zonă este Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru prioada 2014-2020. După cum s-au mişcat însă lucrurile pînă acum e puţin probabil ca propunerile prezentate în acest document să fie aplicate şi să dea roade pînă în 2020.

În capitolul Clujul incluziv din Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca se arată că Zona Pata Rît s-a format pe de o parte din cauza unor factori economici iar pe de altă parte în urma unor măsuri administrative prin care familii sărace au fost relocate din alte zone ale oraşului în acest spaţiu marginalizat (circa 42% din locatari), precum şi datorită lipsei îndelungate a unor politici locale şi judeţene de incluziune socială care să fi putut elimina deprivările multiple reproduse intergeneraţional cu care se confruntă aceste familii şi din cauza teritoriului segregat unde trăiesc. Alte cauze au fost legate de slaba dezvoltare a fondului locativ public şi incapacitatea de a răspunde nevoilor locative ale persoanelor dezavantajate, măsurile hotărîte de Consiliul Local şi administrate de primărie în urma cărora grupuri de romi defavorizaţi, rămaşi fără locuinţă din diverse motive (printre ele evacuările forţate), au fost relocaţi în zona Pata Rît în locuinţe sau adaposturi inadecvate unui trai uman demn.

Pentru rezolvarea problemelor de segregare şi excluziune socială, Strategia de dezvoltare propune crearea unei Unităţi de Incluziune şi Economie Socială în cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca. ‘’Sufletul instituţional al propunerii, motorul care va pune şi va ţine în mişcare acest sistem, este Unitatea pentru Incluziune şi Economie Socială propusă a fi înfiinţată şi dezvoltată gradual sub egida primăriei’’, se arată în document. Această unitate ar urma să implementeze o serie de măsuri curpinse în aşa zisul Plan integrat pentru incluziune socio-teritorială a comunităţii marginalizate de la Pata Rît.

Printre măsurile propuse se numără relocarea persoanelor din Pata Rît, în zone mixte şi integrate ale oraşului în regim de locuinţe sociale sau prin alocare de terenuri în concesiune şi susţinere a construcţiilor de locuinţe. De asemenea, se vizează relocarea celor de la Pata Rît în comunele care fac parte din Zona Metropolitană Cluj sau chiar în alte judeţe ale ţării.

‘’Acţiunile de relocare vor fi completate de servicii asistenţiale oferite familiilor relocate în domeniul educaţiei şcolare, ocupării şi sănătăţii, al consilierii personale şi familiale şi al capacitării de a participa la luarea deciziilor de către autorităţile publice’’, se menţionează în document. Pentru cei care vor rămîne în zonă, se propune dezvoltarea infrastructurii locative şi facilitarea accesului la servicii sociale şi medicale de calitate, precum şi servicii de asistenţă şi consiliere personală şi familială. ‘’Elaborarea unor proiecte cu finanţare nerambursabilă pentru diverse fonduri europene, avînd în vedere reglementările perioadei de programare 2014-2020 de exemplu, programe cu finanţare multi-fond şi)sau cu finanţare din mono-fonduri încrucişate pentru investitiţii teritoriale integrate sau strategii de dezvoltare integrate care abordează comunităţile defavorizate prin proiecte integrate ce se adresează nevoile acestor comunităţi (inclusiv pe cele ale persoanelor de etnie romă) şi care vor trebui să includă atît investiţii în infrastructură (educaţie, sănătate, servicii sociale), precum şi măsuri de încurajare a ocupării forţei de muncă, prin intermediul activităţilor economiei sociale, împreună cu îmbunătăţirea condiţiilor de locuit (prin activităţi de construcţie)reabilitare)], în paralel cu punerea în aplicare a activităţilor pentru dezvoltarea integrată a comunităţii (informare)consiliere)mediere) şi noul proiect al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei(European Roma Integration Project) dedicat capacitării instituţionale a autorităţilor locale în domeniul incluziunii romilor’’, sînt alte propuneri prezentate în Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca.

În prezent, comunităţile din Pata Rît şi strada Cantonului reprezintă cel mai vulnerabil grup al municipiului Cluj-Napoca şi unul dintre grupurile vulnerabile ale Zonei Metropolitane Cluj. În ciuda condiţiilor precare, numărul populaţiei este în continuă creştere. O mare parte din oamenii de aici şi-au asigurat sursele de venit din activităţile de colectare selectivă de pe rampa de gunoi. Anul trecut vechea rampă s-a închis, ceea ce a făcut ca unii dintre membrii comunităţii să caute în oraş soluţii pentru a supravieţui. Nu ştim dacă planul propus pentru Pata Rît în Strategia de dezvoltare a a municipiului Cluj-Napoca va fi pus în aplicare şi dacă va avea rezultatul scontat, însă ce e cert e că situaţia de aici devine tot mai complicată iar zona constituie o adevărată bombă socială şi chiar epidemiologică.

C.P.