Ştiinţă pentru viaţă: Al VIII-lea Simpozion ZIUA BOLILOR RARE

Cu ocazia marcării Zilei Internaţionale a Bolilor Rare, 28/29 februarie, în organizarea U.M.F. „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca– Disciplina Pediatrie I, Genetică Medicală –, a Centrului de Cercetare „Boli genetice şi genetic condiţionate la copil”, Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj şi a Centrului de Patologie Genetică, la finele săptămînii trecute s-au reunit, la Cluj-Napoca, practicieni şi teoreticieni, pacienţi, reprezentanţi ai instituţiilor medicale şi ai Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, ai asociaţiilor de pacienţi, pentru a celebra diversitatea comunităţii bolilor rare în România şi în lume şi a prezenta şi discuta stadiul cercetărilor în domeniu.

Evenimentul ştiinţific a fost salutat de Prof.dr. Paula Grigorescu-Sido (De ce boli rare? Ce sînt bolile rare?); Prof.univ.dr. Dan Dumitraşcu – prorector al U.M.F. „Iuliu Haţieganu, care s-a declarat mîndru de activitatea Centrului de Patologie Genetică condus de Prof.dr. Paula Grigorescu-Sido, propunînd, totodată, ca, de anul viitor, comunicările ştiinţifice prezentate în cadrul simpozionului să fie publicate în revista „Clujul Medical”; dr. George Sâncă, preşedintele Fundaţiei Române pentru Boli Lizozomale.

Alianţa Naţională pentru Boli Rare România şi membrii săi, în parteneriat cu Eurordis, a organizat Campania de Ziua Internaţională a Bolilor Rare avînd ca temă „Solidaritatea internaţională în bolile rare”, iar ca slogan: „Zi de zi, mînă-n mînă!”

Şi de această dată, manifestarea ştiinţifică şi întîlnirea pacienţilor s-au bucurat de sprijinul nemijlocit al genzyme.A Sanofi Company, sponsor generos care asigură medicaţia pacienţilor şi susţine, de ani buni, desfăşurarea acestor reuniuni academice, cu participarea celor mai performanţi medici şi cercetători clujeni şi din ţară.

În deschidere, Prof.univ. dr. Ioan Victor Pop (Disciplina Genetică Medicală – U.M.F. „Iuliu Haţieganu”) s-a referit la Centrele Regionale de Genetică Medicală – între posibilităţi şi realitate, o temă de politică sanitară, de „istorie”, pentru că „încă nu sîntem majori, specialitatea luînd naştere acum aproape 18 ani”, prezentînd demersurile repetate făcute la Ministerul Sănătăţii pentru recunoaşterea specialităţii prin măsuri legislative. La rîndul său, Prof.univ.dr. Marius Bembea (Centrul Regional de Genetică Medicală Oradea) a vorbit despre Lungul drum al diagnosticului bolilor rare, cu exemplificări din cazuistica centrului orădean.

Cercetarea medicală – o luptă neîntreruptă pentru viaţă

Simpozionul a adus în atenţie un număr impresionant de comunicări ştiinţifice, simpla enunţare a titlurilor fiind edificatoare pentru actualitatea preocupărilor, varietatea patologiilor, problematica generală privind diagnosticarea şi tratamentul bolilor rare: Boli lizozomale (Bolile lizozomale şi hiperplazia adrenală congenitală – priorităţi ale Centrului de Patologie Genetică Cluj, autori: Paula Grigorescu-Sido, Camelia Al-Khzouz, Simona Bucerzan, Ioana Naşcu, Cristina Drugan, Radu Popp, Anca Zimmerman); Corelaţia fenotip-genotip în mucopolizaharidoze (autori: Camelia Al-Khzouz, Paula Grigorescu-Sido, Simona Bucerzan, Cecilia Lazea, Ioana Naşcu); Artropatia cronică în mucopolizaharidoze (autori: Ioana Naşcu, Paula Grigorescu-Sido, Camelia Al-Khzouz, Simona Bucerzan, Carmen Asăvoaie); Modificări ecocardiografice la pacienţii cu mucopolizaharidoze (autori: Cecilia Lazea, Paula Grigorescu-Sido, Camelia Al-Khzouz, Simona Bucerzan, Ioana Naşcu, Carmen Asăvoaie); Evaluarea imagistică a sindromului hepatosplenomegalic în boli lizozomale (autori: Carmen Asăvoaie, Paula Grigorescu-Sido, Camelia Al-Khzouz, Simona Bucerzan, Ioana Naşcu); Bolile peroxizomale (autor Ileana Benga, Disciplina Neurologie pediatrică, UMF „Iuliu Haţieganu”); Cardiomiopatia Takotsubo – o nouă boală rară? (autori: Rodica Manasia, Cecilia Lazea); Disecţia acută de aortă la pacienţii cu sindrom Marfan: observaţii pe marginea unui caz clinic (autori: Călin Lazăr, Dan Gheban); Posibilităţi diagnostice, evolutive şi terapeutice în formele genetice de rahitism (autori: Simona Bucerzan, Camelia Al-Khzouz, Cecilia Lazea, Paula Grigorescu-Sido); Cercetarea anomaliilor genei SHOX la pacienţii cu hipostatură (autori: Miclea D., Grigorescu-Sido P., Al-Khzouz C., Bucerzan S., Naşcu I., Man S., Creţ V., Lazea C., Cuzmici Z., Mirea A., Pop I.V.); Criterii diagnostice clinice, metabolice şi moleculare în glicogenozele hepatice (autori: Mirela Crişan, Paula Grigorescu-Sido, Camelia Al-Khzouz, Simona Bucerzan); Diabetul zaharat monogenic (autor Victoria Creţ); Sindromul Beckwith Wiedemann – aspecte clinic-evolutive (autori: Ligia Blaga, Victoria Creţ); Tratamentul dietetic în acidemiile organice (autor Carmen Culciţchi).

În cadrul secţiunii Pacienţi cu boli rare şi servicii sociale specializate, după cuvîntul pacienţilor, s-a vorbit despre: Traseul pacienţilor cu boli rare din România (autor Dorica Dan de la Centrul Pilot de Referinţă pentru Boli Rare „NoRo” din Zalău); Elemente de mediere psihologică în bolile rare (autor Sempronia Filipoi, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj, secţia Psihiatrie Pediatrică).

La final, subliniem că şi cu ocazia simpozionului de la Cluj-Napoca, organizatori şi pacienţi au fost de acord că Ziua Internaţională a Bolilor Rare „ne încurajează să continuăm identificarea unor posibilităţi de colaborare pentru a oferi o îngrijire de calitate pacienţilor din România. În România există mai multe domenii în care accesul la îngrijire în bolile rare a cunoscut un anumit progres în ultimii ani, dar mai sînt încă foarte multe de făcut şi avem nevoie de sprijinul tuturor pentru: acces la tratament pentru bolile rare; dezvoltarea serviciilor sociale specializate pentru bolile rare; sprijinirea activităţii Consiliului Naţional de Boli Rare; implementarea Planului Naţional de Boli Rare şi a Strategiei Naţionale de Sănătate; colaborarea cu Ministerul Sănătăţii în identificarea de soluţii pentru pacienţii cu boli rare”.

La Cluj-Napoca există Centrul de Patologie Genetică, organizat oficial prin Ordin de Ministru din anul 2000, care din 2015 se va numi Centru Regional de Genetică Medicală (deocamdată fără finanţare!). Din discuţii şi din cele ce ne-au fost împărtăşite de dna Prof.dr. Paula Grigorescu-Sido- şeful Centrului de Patologie Genetică a reieşit că este însă absolut necesară finanţarea, atît pentru specialişti, cît şi pentru dotare, activitatea în Centru desfăşurîndu-se astfel încît acesta să devină Centru Naţional de Expertiză pentru două categorii de boli rare: bolile lizozomale şi hiperplazia adrenală congenitală. Centrul a fost evaluat acum trei ani şi s-a constatat că îndeplineşte cele 13 criterii formulate de EUCERD, aşa încît este de-acum sarcina Ministerului Sănătăţii să evalueze în acest fel toate centrele de genetică din ţară, să le recunoască şi să le finanţeze în conformitate cu statutul de Centre Naţionale de Expertiză.

A consemnat Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.