Stagnarea ca mod de viaţă în Europa

The New York Times

Criza a generat o realitate crudă pentru Europa: stagnarea economică şi chiar, pentru o mare parte a continentului, spectrul unei noi încetiniri a creşterii la mai puţin de trei ani de la încheierea ultimei recesiuni.

Liderii greci au convenit, joi, un nou set de măsuri de austeritate dure, în speranţa de a primi un nou pachet de salvare de 130 de miliarde de euro de la UE şi FMI, care vizează evitarea unei incapacităţi de plată în luna martie. Totuşi, acest acord reprezintă într-un fel un microcosmos al dilemei mai mari a Europei, în contextul în care măsuri similare sînt luate şi de alte ţări îndatorate din zona euro, printre care Portugalia şi Irlanda.

Mulţi analişti spun că strîngerea curelei nu poate decît să împingă aceste ţări, şi altele, şi mai profund în recesiune, să submineze economiile partenerilor lor comerciali europeni şi fac prea puţin pentru a aborda slăbiciunile sistemice care afectează băncile din Europa.

“Pentru moment eliminăm o problemă, dar acest lucru ne lasă să ne confruntăm cu distrugerea dramatică a bogăţiei care a avut loc”, a declarat Carl B. Weinberg, economist-şef la “High Frequency Economics” din Valhalla, New York.

Pieţele au adoptat recent o viziune mai optimistă privind Italia şi Spania. În ultimul timp, costurile de creditare ale ambelor guverne au coborît la niveluri mai sustenabile. Totodată, investitorii au fost liniştiţi de demersuri ale BCE de reducere a ratelor dobînzii şi deschidere a robinetelor banilor pentru a proteja băncile.

“Nu întrevăd la orizont ceva care să deraieze procesul”, spune Stefan Schneider, economist-şef la Deutsche Bank din Frankfurt.

În opinia lui Nicolas Veron, senior fellow la Breugel Economic Research Institute din Bruxelles, aceasta înseamnă că Europa ar putea fi capabilă să respire mai uşor, cel puţin pentru o vreme. “Nu înseamnă că problemele sînt rezolvate, dar se elimină o parte din presiunea pe termen scurt, putînd crea un cerc virtuos”, spune el.

Deşi Grecia va beneficia de pe urma revizuirii datoriei, este neclar cum o ţară care a depins întotdeauna de un sector de stat ce a ajutat la creşterea cererii va fi în măsură să crească cu principalul său motor economic, blocat efectiv de reducerile bugetare promise acum de Atena.

Mai mult, termenii planului de salvare a Greciei ar putea duce la o nouă serie de incertitudini regionale. Pînă acum BCE a rezistat apelurilor de a ajuta la salvarea Greciei. Dar dacă banca centrală cedează, Irlanda, Portugalia şi celelalte ţări care au primit ajutoare de criză ar putea pretinde acelaşi tratament.

Dacă Irlanda va cere anulări ale datoriei din partea unor creditori, aşa cum s-a întîmplat cu Grecia, acest lucru ar putea netezi calea unor cereri similare din partea Portugaliei şi probabil a unor debitori mai mari ca Spania şi Italia.