Stafiile gepizilor bîntuie aeroportul clujean

• Parcarea aeroportului a fost amenajată cu încălcarea legislaţiei patrimoniului arheologic •

Lucrările de extindere a parcării din incinta Aeroportului Internaţional Cluj -Napoca ar putea constitui obiectul unui dosar penal din cauză că au fost realizate fără respectarea legislaţiei privind protejarea patrimoniului arheologic.

Compania UTI, care administrează parcarea aeroportului clujean, nu a ţinut cont de potenţialul arheologic al zonei şi a trecut la amenajarea de noi locuri de parcare fără supraveghere arheologică. În acest context, e posibil ca vestigii de importanţă deosebită din diverse epoci ale istoriei să fi fost distruse sau compromise. Conducerea Consiliului Judeţean a încercat să muşamalizeze neregulile apărute, făcînd presiuni asupra reprezentanţilor Direcţiei Judeţene pentru Culte, Cultură şi Patrimoniu Naţional pentru a nu lua măsurile prevăzute de lege.

În urma licitaţiei organizate anul trecut de administraţia judeţeană, compania UTI Parking&Hotel Management a cîştigat dreptul de exploatare prin concesionare a terenului din jurul Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca pe o perioadă de 45 de ani. Contractul de concesionare vizează extinderea parcării exterioare existente  din cadrul aeroportului, construcţia unei parcări etajate şi a unui hotel. În schimbul concesiunii, UTI va plăti redevenţe către bugetul local în valoare de aproximativ 500.000 euro anual. În luna martie a acestui an, UTI a finalizat prima fază a proiectului, şi anume extinderea parcării exterioare. Cele 245 de locuri nou-construite (530 în total) sînt situate în zona din dreptul terminalelor  Plecări şi Sosiri şi cuprind locuri speciale pentru autocare şi persoane cu handicap. Pentru lucrările de extindere a parcării aeroportului, UTI Parking&Hotel Management trebuia să respecte o serie de norme privind regimul juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice, precum şi protejarea patrimoniului arheologic, parte a patrimoniului cultural naţional.

Pentru a preveni eventuale distrugeri de vestigii arheologice în zona aeroportului, Direcţia Judeţeană pentru Culte, Cultură şi Patrimoniu Cluj a emis avizul 497 din 11 noiembrie 2010, prin care se solicita supravegherea arheologică a lucrărilor de „Extindere şi amenajare parcare în incinta Regiei Autonome Aeroportul Cluj-Napoca”. Se pare că pentru firma UTI Parking&Hotel Management nu a contat acest aviz, perimetrul arheologic ajungînd sub lamele buldozerelor şi în cupele excavatoarelor, pentru a face locuri de parcare. Compania nu a respectat, de altfel, nici prevederile contractului 1196 încheiat în 13 XII 2010 cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, prin care trebuia să se asigure descărcarea arheologică.

Cu toate acestea, la finalul lunii martie, cînd lucrările la parcare au fost finalizate, reprezentanţii UTI s-au prezentat la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei pentru a achita contravaloarea supravegherii arheologice, deşi nu era făcută. Practic, firma a încercat să obţină descărcarea arheologică, deşi nu a respectat condiţiile impuse de lege. Arheologii însă nu au acceptat să intre în jocul UTI şi au sesizat DJCCPN Cluj cu privire la încercarea companiei de a obţine descărcare de sarcină arheologică prin nerespectarea legii. Văzînd că lucrurile iau o turnură cu totul neprevăzută, Consiliul Judeţean Cluj a intervenit nu pentru a se respecta legea vizavi de parcarea de la aeroport, ci pentru a apăra firma UTI. Astfel, şefa de cabinet a preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Ligia Căiman, a încercat să facă demersuri pe lîngă Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi conducerea DJCCPN Cluj pentru a salva firma UTI de la sancţiune. Mai mult, potrivit unor surse, şefa de cabinet ar fi obţinut de la arheologul clujean Alexandru Diaconescu o poziţie prin care se arăta că el ar fi fost arheologul care s-a ocupat de descărcarea zonei. Însă s-a dovedit ulterior că nu a fost tocmai aşa, pentru că Diaconescu a recunoscut, la solicitarea DJCCPN Cluj, că a făcut săpături arheologice într-o altă zonă şi nicidecum în cea în care a lucrat UTI.

Văzînd că varianta cu Alexandru Diaconescu a eşuat, reprezentanţii Consiliului Judeţean au solicitat restituirea documentului prin care arheologul clujean încerca să arate că s-a ocupat de descărcarea arheologică în arealul de lucru al firmei UTI. Mai mult, directorul DJCCPN a devenit ţinta unor presiuni din partea reprezentanţilor Consiliului Judeţean Cluj, pentru a tolera neregulile şi a nu amenda compania UTI. Conform legislaţiei în vigoare, în cazul lucrărilor de la parcarea aeroportului clujean trebuia să ia măsuri şi Inspectoratul de Stat în Cnstrucţii, însă, tot din cauza presiunilor, şi inspectorii acestei instituţii au preferat să nu aplice legea.

Directorul DJCCPN Cluj, Leonard Horvath, a recunoscut că instituţia pe care o conduce a eliberat aviz prin care se solicita supravegherea arheologică a lucrărilor de extindere şi amenajare parcare în incinta Regiei Autonome Aeroportul Cluj-Napoca. De asemenea, Horvath ştia că UTI avea contract cu Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei în vederea asigurării descărcării arheologice. El a spus însă că nu ştie în ce măsură a fost respectat contractul între muzeu şi companie, precizînd că, în cazul în care instituţia pe care o conduce va fi sesizată cu privire la eventuale nereguli, va lua măsurile care se impun. De asemenea, directorul DJCCPN Cluj a menţionat că va anunţa şi Inspectoratul de Stat în Construcţii.   Nu ştim dacă vreo instituţie se va sesiza şi va lua măsurile care se impun vizavi de ignorarea legii în cazul lucrărilor de la parcarea aeroportului. E cert, însă, că Ordonanţa 43 din 2000, privind protejarea patrimoniului arheologic, parte a patrimoniului cultural naţional, prevede sancţiuni foarte dure pentru cei care compromit vestigiile istorice, acestea mergînd pînă la pedeapsa cu închisoarea. De asemenea, Codul Penal menţionează la articolul 360 că «Distrugerea sub orice formă, fără necesitate militară, de monumente sau construcţii care au o valoare artistică, istorică ori arheologică (…) şi în general a oricăror valori culturale ale popoarelor, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani.

Trebuie precizat că pe o altă suprafaţă destul de mare de teren din zona aeroportului urmează să se facă lucrări pentru construirea noii piste a aeroportului. Dacă firma constructoare va ignora şi în acest caz legislaţia privind patrimoniul arheologic, e posibil ca alte vestigii importante să fie distruse de lamele buldozerelor.

Tezaurul (comoara) de la Someşeni Zona Someşeni-Apahida s-a dovedit de-a lungul timpului a fi una cu un important potenţial arheologic. Cerecetările făcute pînă acum duc la concluzia că aici ar fi fost capitala regatului gepid. În 1963, la Someşeni a fost descoperită necropola atribuită căpeteniei princiare gepide creştine Omharus (OMHARIVS, OMARIVÓ, AVD-OMARIVÓ, Audomharjaz, latinizat Omharius). Unii istorici au sugerat că toponimul Ardeal ar proveni de la numele regelui gepid transilvănean Ardarich. Tezaurul descoperit în anul 1963 în localitatea Someşeni este datat în secolul V. În prezent tezaurul cuprinde un pectoral, mai multe pandantive, inele, mărgele, o cataramă, cîteva fragmente de brăţări şi coliere. O parte din obiectele tezaurului au fost distruse de cei ce l-au descoperit.

Vestigiile arheologice, ignorate la Cluj
După 1990, vestigii de importanţă deosebită din diverse epoci ale istoriei au fost distruse sau compromise din cauză că dezvoltatorii imobiliari sau diverşi alţi constructori nu au cerut descărcarea de sarcină arheologică, fie pentru a scăpa de costurile aferente acestor cercetări, fie pentru a preveni amînarea finalizării construcţiilor. Nici judeţul Cluj nu a fost ocolit de acest fenomen, multe astfel de vestigii fiind compromise în contextul unor lucrări neautorizate sau făcute în pripă şi sub ochii complici ai autorităţilor.

În ultimii ani, cel mai mult a avut de suferit din acest punct de vedere patrimoniul arheologic de pe tronsonul Cîmpia Turzii – Gilău al Autostrăzii Bechtel. Din cauză că cea mai mare parte a lucrărilor la autostradă au fost făcute sub presiunea unor termene stabilite de autorităţi, multe valori antice de pe aliniament au fost afectate, De multe ori arheologii nu şi-au putut duce treaba pînă la capăt cum ar fi trebuit, fiind nevoiţi să urgenteze descărcarea de sarcină arheologică pentru a face loc buldozerelor şi escavatoarelor.
Un alt caz foarte grav s-a înregistrat în apropiere de oraşul Turda. Un sit arheologic de a cărui existenţă nu se ştia a fost distrus în urma unor excavaţii. Acesta era format din două cimitire suprapuse, unul de epocă romană şi altul de epocă medievală.

S.P.