Spitalul Clinic Județean de Urgență, pași fermi pentru asigurarea unor servicii medicale performante

Managerul general al Spitalului Clinic Județean de Urgență, prof. univ. dr. Claudia Gherman (foto), a prezentat, în exclusivitate pentru cotidianul „Făclia”, cu detalii prețioase, proiectele de anvergură ale instituției, unele deja începute, menite să confere un nou statut celebrelor clinici clujene, în condițiile în care, din 2027, va deveni funcțional Spitalul Regional de Urgență. Setul de întrebări pregătit pentru interviu a fost de prisos, pentru că prof. univ. dr. Claudia Gherman a avut plăcerea de a lega logic, academic, toate ideile relatării sale făcute cu pasiune, profesionalism și o remarcabilă artă de a fi pe deplin convingătoare.

„Suntem una dintre cele mai mari unități sanitare publice cu paturi din țară și primim, mereu, cu toată atenția cuvenită, oameni aflați în suferință. Când eram director medical, spitalul chiar a avut regimul celei mai mari unități sanitare din țară, cu 1.777 de paturi. Între timp, au avut loc modificări funcționale, cu reducerea numărului de paturi. În prezent, avem 1.542 de paturi în cele 42 de secții plus un Centru de Sănătate Mintală, în fapt, 43 de secții, situate în 33 de clădiri distincte. Acest regim pavilionar este un serios impediment în desfășurarea activității. Sunt clădiri istorice, construite în urmă cu mai bine de un secol, între anii 1886 și 1904, după rigorile acelor vremuri. Noi ne străduim să le menținem funcționale și în deplină siguranță. Ansamblul Clinicilor este monument istoric de importanță națională”.

„Sunt medic de peste 32 de ani, răstimp în care am parcurs și finalizat 3 specialități medicale toate extrem de dificile dar care se completează între ele – chirurgie generală, chirurgie vasculară și chirurgie plastică. Am avut mari maeștri ai profesiunii care m-au îndrumat și inspirat și cărora le datorez profilul meu profesional de azi. Am urmat aceste specializări pentru a le practica în mod real și am reușit să fac acest lucru până în momentul când am fost mandatată pentru funcția de conducere a spitalului. De atunci a trecut un an și jumătate. Am parcurs o grea etapă din istoria modernă a omenirii: pandemia cu COVID ne-a prins total nepregătiți și în necunoștință de cauză. Noi, corpul medical, am făcut tot ce ne-a stat în putință, din prima clipă, pentru a salva pacienții cu SARS – CoV 2 (Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus), chiar dacă nu cunoșteam metodele de tratament, ca să nu mai vorbim de cele de imunizare. A fost una din din cele mai mari provocări a parcursului meu profesional. Au fost tratați la SCJUC aproape 4.000 de pacienți pozitivi cu COVID-19, majoritatea în stare gravă și critică. Bineînțeles, am avut și un centru de evaluare care a reușit să ofere servicii la 670 de pacienți. Sunt semne că pandemia ne dă un moment de respiro, nu știm până când, probabil că următorul val va fi, sper, o gripă sezonieră, așa precum estimează epidemiologii. Nădăjduiesc că această pandemie se apropie de final. Provocarea COVID a fost pentru toată lumea. SCJUC a trebuit să-și reorganizeze secțiile. Au fost deschise secții noi – precum cea clinică de boli infecțioase, noi neavând până atunci această specialitate, în Cluj-Napoca fiind activă o unitate de profil – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase -, dar care nu mai făcea față trendului ascendent de la momentul respectiv, era arhiplin.

 

Foto: SCJU-CN

Am extins această nouă secție cu paturi de terapie intensivă – ceea ce a însemnat instalații noi, senzori de oxigen și o atenție sporită la pericolul de incendii -, și am reprofilat două secții de medicină internă. Cu ajutorul echipei experimentate și devotate cu care lucrez – și căreia îi mulțumesc de fiecare dată când am ocazia, iar acum o dată în plus -, am trecut cu bine peste acest hop. Sigur, în paralel au fost și alte situații critice, precum imposibilitatea de a trata toți pacienții cu boli cronice și pacienții care în mod obișnuit se adresau secțiilor spitalului nostru. Pacienții cu boli cronice au intrat într-o etapă de așteptare, iar în momentul în care a fost sistat programul special de organizare ca unitate medicală suport COVID, ei au revenit cu forme avansate ale afecțiunilor, ceea ce a creat un alt prag de dificultate. Am avut nevoie de personal suplimentar în timpul șocului major al pandemiei, astfel încât am angajat atât în perioada stării de alertă, dar și prin concursuri, pentru perioadă nedeterminată, când a fost posibil. La ora actuală, spitalul numără aproximativ 3.500 de angajați, 410 fiind medici, iar 1.200 cu studii superioare. Avem asistente medicale cu studii superioare, licențiate în marea majoritate la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Cluj-Napoca. Dacă înainte de debutul mandatului meu, în 2020, s-au făcut 260 de angajări, în 2021 am efectuat 450 de angajări. Fără personal calificat nu poți să oferi calitate. A existat iminența de bornout, de epuizare, în fiecare clipă. Sunt uimită de inexistența oricăror limite pe care am constatat-o în special la medicii din secțiile care au fost solicitate in extremis, în perioada pandemiei – Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), secțiile de Terapie Intensivă (ATI), cele de Boli Infecțioase, alături de ei fiind medicii radiologi și medicii de laborator. Au fost echipe de înaltă performanță care au contribuit la diagnosticarea și tratarea acestor pacienți. Anul acesta vom mai scoate la concurs o tranșă de posturi, urmează să le definitivăm. În 2021 am angajat pe stare de alertă 125 de persoane, acum în marea lor majoritate fiind colaboratori permanenți ai spitalului, pentru că au dovedit seriozitate și am reușit să-i calificăm. La ora actuală mergem mai departe cu echipa consolidată. Desfășurându-ne activitatea într-un centru universitar de elită, cel mai important din țară în domeniul medical, beneficiem de adresabilitate forței de muncă a medicilor.

Foto: SCJU-CN

Nu pot spune că avem un deficit de medici, ci păstrăm un echilibru, astfel că în statele de funcții e un grad de ocupare de 70-80%. La SCJUC gradul de ocupare cu medici este de 75%. Cifra poate fluctua pentru că din diverse rațiuni sunt medici care suspendă sau încetează contractul cu noi, locul lor fiind luat de alți buni specialiști din domeniul sănătății. Mare parte sunt cadre didactice de la UMF, se angajează cu integrare clinică și avem șansa să beneficiem de expertiza lor academică. De aceea calitatea serviciilor medicale pe care le oferim este la standarde ridicate și, cu siguranță, din regiunea de nord-vest a țării suntem centrul medical cel mai important. Până la finalizarea proiectului și darea în funcțiune a Spitalului Regional de Urgență noi avem, la ora actuală, acest statut de spital regional. Preluăm cazuri complexe, de politraume. Suntem singurii care putem prelua astfel de cazuri, este o provocare pentru noi, care include o mare mobilizare de specialiști. Fiind spital județean de urgență avem în sarcină și cazuistica patologiilor acute. Peste 61% din cazurile care ni se adresează sunt urgențe.

Prin sistemul de programări on-line, implementat de noi anul trecut, pacienții se pot programa pentru internare. Sistemul de programări on-line a însemnat o mare înlesnire pentru pacienți în accesarea serviciilor medicale ale spitalului nostru, în perioada pandemiei. Am evitat supraaglomerarea. Deocamdată, cultura organizațională nu este ușor de schimbat. În prezent, reușim să consultăm un mare număr de pacienți în ambulator. La capitolul servicii medicale suntem pe creștere, după sistarea restricțiilor impuse de pandemie. Număr în creștere este și la spitalizarea continuă și la cea de zi, precum și la consultațiile în ambulator. La spitalizarea de zi am crescut semnificativ, la cea continuă mai e puțin de lucrat ca să putem reveni la performanțele de dinainte de pandemie. Nu avem statisticile din această perioadă, dar trebuie să amintesc că primele luni ale acestui an au fost încă marcate de restricții, triaje și testări. Încă au fost pacienți pozitivi și nu am putut funcționa la capacitatea de 100%. Pe de altă parte, a trebuit să avem în vedere și partea de finanțare, pentru că spitalul nu produce bani, suntem furnizori de servicii medicale care sunt cuantificate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și apoi decontate. Pe măsura muncii noastre avem și sursa principală de finanțare – CNAS. Cea mai mare parte a veniturilor noastre provin din relația cu CNAS. Prestăm servicii în numărul și calitatea prevăzute în contractul cu CNAS. În activitatea mea administrativă de un an și jumătate, un an am funcționat în baza unui contract semnat pentru o durată de patru ani.

Foto: SCJU-CN

La finele acestui an de activitate am avut plăcuta surpriză să constat că indicatorii impuși de Ministerul Sănătății, căruia îi suntem subordonați, sunt la cote maxime. Acesta reflectă efortul nostru neobosit de zi de zi. Și dacă stau să mă gândesc bine, chiar astăzi, 7 iunie, se împlinește exact un an de la semnarea contractului meu de administrare la sediul Ministerului Sănătății. Cu alte cuvinte, am reușit să îmi îndeplinesc bine misiunea și pe partea medicală, și pe cea economico-financiară cu toate angajamentele bugetare finalizate așa cum se cuvine. Mai am 3 ani de mandat și, iată, am început să traversăm o altă perioadă extrem de dificilă: constat, cu uimire, că din punct de vedere economic e mai dificilă decât pandemia, e „pandemia prețurilor exorbitante”. Va fi dificil să ne asigurăm aprovizionarea ritmică. Toate achizițiile pe termen lung sunt deja greu de efectuat, pentru că nimeni nu știe care va fi evoluția prețurilor, nimeni nu poate să ne asigure că vor fi aceleași prețuri și peste o lună sau peste un trimestru. Eram obișnuiți ca la nivelul și mărimea acestei instituții să avem acorduri-cadru pe doi până la patru ani. Erau categorii de produse pentru procurarea cărora eram liniștiți că putem beneficia de o aprovizionare constantă pe o durată de patru ani. La ora actuală, furnizorii nu ne mai pot asigura nici privitor la cantitățile enorme pe care noi le comandăm, nici legat de termenele de livrare, pentru că la rândul lor depind de alți furnizori. Avem o spaimă continuă în privința facturilor la utilități. Până acum s-au dublat și probabil vor mai crește. E o sumă enormă la 33 de clădiri. Practic, banii pentru investiții va trebui să fie foarte atent drămuiți. Pe de altă parte, remunerația personalului – 3.500 de angajați – reprezintă o cotă importantă din cheltuielile acestui spital, respectiv 69%. Trebuie să evidențiez că la ora actuală, la secția ATI nu ajunge un medic și o asistentă pentru procedurile de reanimare. E nevoie de 5 sau chiar mai multe cadre medicale pentru a se asigura intervenția promptă de susținere vitală a pacientului. Acum, la ATI avem peste 100 de paturi. Totul la ATI a fost restructurat, în acești ani, au fost dotări cu aparatură de ultimă generație. 2021 a fost marcat de investiții mai mult decât semnificative în domeniul aparaturii medicale: valoarea lor a fost de circa 28 de milioane de lei, adică de peste 5,5 milioane de euro.

Foto: SCJU-CN

Sursele au fost diferite: fie prin Ministerul Sănătății, cu sprijinul Băncii Mondiale, fie prin mari proiecte finanțate de Comunitatea Europeană. Ministerul Sănătății, prin Banca Mondială, ne-a sprijinit cu aparatură în valoare de aproximativ 8 milioane de lei, iar autoritățile locale, respectiv Consiliul Județean Cluj – cu peste 14 milioane de lei, în proiectul extrem de important de utilare a ambulatoriilor spitalului, o primă parte din aparatura performantă, de 10 milioane de lei, fiindu-ne livrată anul trecut. Cea de-a doua parte a aparaturii, valorând peste 4 milioane de lei, urmează să ne parvină în cursul acestui an. În perioada pandemiei cu COVID am fost sprijiniți în procurarea de echipamente de protecție și de aparatură specială. În luna mai 2021 am semnat un contract pe o documentație deja depusă și ne-au sosit echipamente în valoare de peste 6 milioane de lei, din care jumătate a însemnat investiția într-un angiograf de înaltă tehnologie, care are autorizația de funcționare în clipa de față, iar de la 1 iulie va fi folosit în consultații de către specialiștii noștri. Agiograful va deschide o eră nouă în activitatea medicală. Vom dezvolta în jurul acestui angiograf un laborator de radiologie intervențională. Dispunem de un grup de specialiști, dar va trebui să formăm o echipă mai extinsă, astfel încât radiologia intervențională să sprijine cu proceduri noi pacienții, în special cei cu accident vascular cerebral (AVC). Un număr semnificativ de pacienți cu accident vascular cerebral, foarte mulți tineri, din păcate, sunt victime ale acestei afecțiuni, o parte nu mai supraviețuiesc, o parte rămân cu sechele dureroase.

Evidențiez, în acest context, că la SCJUC-CN se practică cardiologia intervențională și continuăm să o dezvoltăm. Dacă reușim să pornim și neurologia intervențională va fi un mare pas înainte, menit să pregătească un alt proiect viitor, proiect deja început. În 2021 am semnat contractul de extindere, reamenajare și construcție a unui nou corp de clădire pentru Centrul de Patologie Cerebro-Vasculară. Este o necesitate pentru că pacienții clujeni nu pot fi salvați la ora actuală din AVC doar printr-o tromboliză, care, câteodată, nu este suficientă. O trombectomie endovasculară (care poate elimina un cheag de sânge cu ajutorul unui cateter mic ghidat printr-o arteră, de obicei artera femurală, prin corp, până la locul blocajului din creier) va putea fi efectuată într-un viitor nu prea îndepărtat la Cluj-Napoca. Este esențială pentru recuperarea ischemică a unui AVC. Centrul de Patologie Cerebro-Vasculară este o investiție mare, prețurile urmează să fie reajustate în perioada următoare. Cu siguranță vor depăși cifrele contractuale, nu pot să vă spun în acest moment cu cât, pentru că nu știm care va fi evoluția prețurilor și pe ce durată se va întinde execuția proiectului. E vorba de un proiect aflat pe lista celor cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și e șansa noastră să putem să îl finalizăm. La nivel național se lucrează la o eșalonare și o clasificare a proiectelor. Tragem speranța că proiectul nostru se va afla printre cele 25 cu care va începe PNRR-ul. De ce cred că avem șanse mari de reușită? Pentru că avem contractul semnat, avem studiul de fezabilitate, avem proiectarea clădirii încheiată, avem autorizația de construcție eliberată și chiar suma de peste 2 milioane jumătate de lei (din cele 5 milioane alocate inițial), cu care pot fi începute lucrările. Bucureștiul trebuie să se miște prompt pentru acest proiect „din provincie”. Noi am dovedit de decenii că nu suntem deloc „provincie”. Menționez că România are cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa. Potrivit datelor statistice, în jur de 61.500 de accidente vasculare cerebrale se înregistrează anual în țara noastră, cele mai multe dintre ele – 55.000 – fiind accidente ischemice. Unul din 5 români care suferă un AVC moare în primele 30 de zile, iar unul din 3 rămâne imobilizat la pat. Cu toate acestea, rata de trombectomii este în România de 0,1%, mult sub media Uniunii Europene care este de 10%.

Foto: SCJU-CN

Vom continua și proiectul cu Clinica de Ortopedie pentru că acolo lucrurile sunt departe de a se fi finalizat. Sunt proiecte care trebuie să fie incluse în masterplanul regional de sănătate. Se estimează că în 2027 va deveni funcțional Spitalul Regional de Urgență.

Și doresc să îi informeaz pe cei care se întreabă în mod firesc ce viitor va avea SCJUC după inaugurarea Spitalului Regional de Urgență că unitatea noastră va continua să fie un pion important, împreună cu Universitatea de Medicină și Farmacie. E adevărat că Universitatea girează spitalele din Cluj-Napoca dar, din rândul acestora, este evident că SCJUC va asigura tranziția, va asigura mare parte din forța de muncă a Spitalului Regional de Urgență. Vor fi transferate la Spitalului Regional de Urgență paturi de la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal; servicii de chirurgie toracică de la Spitalul de Pneumoftiziologie „Leon Daniello”; servicii de cardiologie şi chirurgie cardiovasculară de la Institutul Inimii „Nicolae Stăncioiu”. Spitalului Regional de Urgenţă Cluj va fi pregătit să rezolve, anual, 100.000 de cazuri de urgență.

Foto: SCJU-CN

Noi am fost consultați, ieri (6 iunie-n.n.), în cadrul unei ședințe comune interactive la care a participat o mare parte a echipei de proiectare a Spitalului Regional de Urgență. Echipa de proiectare e formată din arhitecți și ingineri constructori italieni și români. Împreună cu doamna Rector a UMF, prof. univ dr. Anca Dana Buzoianu, și cu reprezentanții UMF am fost consultați concret în privința numărului de paturi, de secții, de saloane, a fluxului pacientului și a activităților medico-chirurgicale.

Fiind cooptați în planificarea activității medicale din noul spital, deduc că noi ne vom regăsi și în această structură complexă. La nivel național nu se știe, deocamdată, ce se la întâmpla cu SCJU-CN. Dar cum nimic nu apare și nimic nu dispare peste noapte, sunt convinsă că SCJU-CN va continua să fie funcțional, dar fără a mai avea această structură de urgență. Pe de altă parte, nu ezit să vă spun că noi suntem, câteodată, depășiți de numărul mare de cazuri complexe și politraume care ni se adresează, astfel încât vom fi alături, ne vom implica și vom susține cu toată priceperea noastră acest proiect”.

Carmen FĂRCAȘIU

 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut