Spitalele noi ale Clujului, sub semnul întrebării

Soarta unor investiții de importanță majoră în domeniul sănătății pare a fi încăput pe mâinile unor incompetenți. Confuzia ce stăruie în mințile celor puși să decidă cu privire la realizarea unei infrastructuri spitalicești moderne în România pare a se adânci. Nu știm dacă de vină e canicula ce s-a abătut peste București, cert este că asistăm la un talmeș-balmeș în ce privește comunicarea informațiilor venite dinspre Ministerul Sănătății în privința investițiilor ce urmează să se deruleze prin celebrul deja PNRR.

Săptămâna trecută, Ministerul Sănătății anunțase, într-un comunicat de presă oficial, că prin acest program vor fi construite în România, până în 2026, cel puțin 25 de spitale sau unități spitalicești noi. Așezată la masa de ”alba-neagra”, secretarul de stat Adriana Pistol ne sugera luni, pe la ora prânzului, să ne luăm gândul de la spitalele noi promise și că banii vor fi destinați exclusiv pentru reconstrucții și reamenajări în anumite secții ale unor spitale deja existente.

Uluiala a fost maximă, iar agitația a fost una pe măsură. Toți cei implicați în proiectele spitalelor noi s-au reunit în ședințe de maximă urgență, iar telefoanele ministerului au fost înroșite de cei care cereau explicații cu privire la o asemenea răsturnare de situație. Peste câteva ore, un alt comunicat de presă al aceluiași minister al Sănătății a potolit zarva iscată la nivel național, anunțând ceea ce aflase între timp și Adriana Pistol, și anume că pe lista investițiilor din PNRR se află, totuși, și spitale noi.

Conform ministerului, din lista de 49 de obiective de investiţii, în urma aplicării criteriilor de prioritizare aprobate prin Hotărâre de Guvern, vor fi selectate minim 25 de obiective de investiţii. Lista va fi supusă aprobării prin Hotărâre de Guvern, ulterior demarându-se procedurile de finanţare specifice fiecărei investiţii. În ce privește județul Cluj, în lista amintită se numără trei obiective majore: Spitalul Pediatric Monobloc, Centrul de transplant multiorgan, Cluj, și Centrul Regional de Boli Cerebro-vasculare şi Neurochirurgie.

Criterii

Proiectul de hotărâre de guvern iniţiat de Ministerul Sănătăţii include opt criterii pentru respectarea cărora proiectele pentru viitoarele unităţi sanitare primesc puncte. Primul criteriu este legat de interesul pe care îl are unitatea sanitară; investiţiile de interes naţional primesc 10 puncte, cele de interes regional au 5 puncte, în timp ce investiţiile de interes local primesc 2 puncte. Al doilea criteriu priveşte patologia primară, punctele fiind acordate astfel: câte 10 puncte pentru cardiologie şi chirurgie cardiovasculară, oncologie, pediatrie / neonatologie, boli infecţioase, psihiatrie. Alte patologii nu sunt punctate. Investiţiile care includ mai multe tipuri de specialităţi/patologii primare vor fi punctate o singură dată cu maximum 10 puncte. Criteriul al al treilea vizează bugetul investiţiei, în euro fără TVA. Proiectele cu buget până în 150 milioane euro primesc 20 puncte, iar cele cu buget între 151-206,87 milioane euuro primesc 5 puncte. Factor de corecţie punctaj este un alt criteriu, în baza căruia proiectele pentru spital regional în judeţ vor avea 15 puncte, iar altă investiţie majoră, în localitate, pentru care se face aplicaţia de finanţare este evaluată cu 5 puncte. Dacă investiţia este situată într-o localitate a unui centru universitar medical primeşte un punct, iar dacă investiţia nu este situată într-o localitate a unui centru universitar medical va avea 5 puncte. Maturitatea proiectului/etapele proiectului reprezintă un alt criteriu, în cadrul căruia se ţine cont de existenţa dreptului de proprietate sau a altui drept asupra terenului, existenţa certificatului de urbanism şi avizelor şi acordurilor necesare în cadrul procedurii de emitere a autorizaţiei de construire. Acest criteriu se va nota cu 10 puncte. Al şaptelea criteriu se referă la numărul de paturi cu spitalizare continuă din cadrul investiţiei; cu cât numărul de paturi este mai mare, cu atât mai multe puncte va primi proiectul. Ultimul criteriu este respectarea cerinţelor de eficienţă energetică (NZEB), conform legislaţiei naţionale şi standardele de calitate şi performanţă existente la nivel internaţional.

Spitalul Pediatric Monobloc nu ar îndeplini criteriile de eligibilitate

Singurul obiectiv de investiții care nu s-ar încadra în criteriile de eligibilitate propuse de ministerul Sănătății ar fi Spitalul Pediatric Monobloc, a cărui realizare ar depăși limita de 200 de milioane de euro impusă în criteriile amintite. Surse din cadrul Consiliului Județean Cluj au declarat pentru ziarul Făclia că instituția a trimis deja o propunere de modificare a acestui criteriu, considerat unul ”aberant”: ”Criteriile sunt în nota celor întâmplate ieri (luni, n.tred), cu acea confuzie creată de prezența spitalelor noi pe lista de investiții din PNRR. Am trimis deja la minister o serie de propuneri de modificare a criteriilor anunțate, printre care și una referitoare la Spitalul Pediatric Monobloc. Concret, am solicitat ca acel criteriu să țină cont de valoarea eligibilă maximă a proiectului, și nu de valoarea proiectului. Cu alte cuvinte, ok, limita maximă de finanțare să rămână de 200 de milioane de euro, dar dacă valoarea proiectului este mai mare, nu văd de ce ar deranja pe cineva ca eu (Consiliul județean, n.red) să asigur restul finanțării din alte surse? Suntem siguri că propunerea ce vizează metodologia de prioritizare a investiilor va suferi modificări, pentru că, așa cum este prezentată în dezbaterea publică, aceasta dă naștere unor confuzii și unor lucruri aberante”.

Primul spital public din zona Transilvaniei care va oferi servicii medicale integrate în domeniul pediatriei va avea un regim de înălțime S+P+5E. Baza, formată din parter și etajul 1, va cuprinde zona clinică, ambulatoriul și zona tehnică (bucătărie, farmacie, etc.), etajul 2 urmând să fie destinat etajului tehnic precum și grădinii suspendate dedicate pacienților și însoțitorilor.

Secțiile spitalicești vor fi organizate la etajele 3-5 și vor permite, prin configurația lor, o reorganizare interioară în funcție de necesități. De asemenea, în zona clinică vor fi localizate Blocul Operator și Anestezia și Terapia Intensivă. Subsolul va fi destinat parcărilor, atât pentru vizitatori, cât și pentru personalul spitalului, cu accesuri separate. Totodată, Spitalul Pediatric Monobloc va dispune inclusiv de un heliport situat pe terasa imobilului.

În urma concursului internațional de soluții organizat de Consiliul Județean în acest scop, proiectarea Spitalului Pediatric Monobloc de la Cluj a fost atribuită firmei de arhitectură spaniole PLANHO CONSULTORES. S.L.P., PROFESSIONAL LIMITED COMPANY, în asociere cu 4B CONSULTANȚĂ ARHITECTURĂ S.R.L. Unitatea cu profil regional, care va fi și un model de bună practică în domeniul infrastructurii medicale mari, va avea nu mai puțin de 510 paturi pentru spitalizare continuă, la care se vor adăuga alte 50 de paturi pentru spitalizarea de zi și, respectiv, 65 de paturi pentru însoțitori.

Centrul Integrat de Transplant

Consiliul Județean Cluj a mai solicitat finanțare prin PNRR pentru Centrul Integrat de Transplant. Investiţia de 200 mil. euro presupune construirea unui centru integrat de transplant cu o capacitate de 280 de paturi, care să integreze facilităţile necesare pentru patru tipuri de transplant: de cord, plămân, hepatic şi renal. Centrul va dispune de 12 săli de operaţie şi chirurgie, zone de Imagistică şi U.P.U., laboratoare, unitatea de transfuzii şi recoltare sânge, zona A.T.I., cabinete medicale şi săli de cercetare, saloane, heliport, etc.  Consiliul Județean Cluj a anunțat în luna martie că a demarat licitația pentru construirea acestui obiectiv. Cum investiția se ridică la 200 milioane de euro, Centrul regional de transplant din Cluj ar avea șanse să primească finanțare din PNRR.

Centrul Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie al SCJU Cluj

Tot prin PNRR ar urma să fie construit Centrul Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie al SCJU Cluj. Proiectul reprezintă o investiție de 217 milioane de lei, iar durata de derulare va fi de 33 de luni, estimează managerul spitalului. Centrul va avea 55 de paturi de spitalizare continuă, dintre care 7 vor fi destinate copiilor, și 35 de paturi de ATI. Vor fi amenajate șase săli de operație modulare, secții de Terapie Intensivă, o stație centrală de sterilizare, un laborator de imagistică, o sală de operații hibrid, un punct de laborator pentru urgențe, un punct farmaceutic, cabinete de consultații în regim ambulator, o sală de kinetoterapie, un amfiteatru/sală de curs și demonstrații practice cu 120 de locuri, o bibliotecă pentru documentare, un spațiu special amenajat pentru recepția pacienților și o sală de așteptare.

„Avem proiectarea clădirii încheiată, avem autorizația de construcție eliberată și chiar suma de peste 2 milioane jumătate de lei (din cele 5 milioane alocate inițial), cu care pot fi începute lucrările. Bucureștiul trebuie să se miște prompt pentru acest proiect „din provincie”. Noi am dovedit de decenii că nu suntem deloc „provincie”. Menționez că România are cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa. Potrivit datelor statistice, în jur de 61.500 de accidente vasculare cerebrale se înregistrează anual în țara noastră, cele mai multe dintre ele – 55.000 – fiind accidente ischemice. Unul din 5 români care suferă un AVC moare în primele 30 de zile, iar unul din 3 rămâne imobilizat la pat. Cu toate acestea, rata de trombectomii este în România de 0,1%, mult sub media Uniunii Europene care este de 10%”, declara în luna iunie pentru ziarul Făclia, prof. univ. dr. Claudia Gherman, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj.

Cum Centrul Regional nu este un spital nou ci o extindere a actualei Clinic de Neurochirurgie ce vizează renovarea și recomapartimentarea clădirii Clinicii de Medicina Muncii și Boli Profesionale și construirea unui pavilion care urmează să fie conectat pe toate nivelurile cu clădirea actuală, sun șanse ca proiectul să primească finanțare din PNRR.

C.P.