Spectrul războiului nuclear

Decenii la rând, copiii din Statele Unite şi URSS au fost instruiţi cum să reacţioneze la un atac nuclear. La un an de la invazia rusă în Ucraina, revine oare acest pericol pentru noile generaţii? – se întreabă AFP.

Pe fondul ofensivei, Vladimir Putin a anunţat punerea în alertă a „forţei de descurajare” nucleare a armatei sale. Un anunţ „periculos”, „iresponsabil” şi o escaladare „inacceptabilă”, a reacţionat Washingtonul, avertizând Moscova în legătură cu „consecinţele catastrofale” pe care le-ar putea avea această declaraţie.

Dar, mai târziu, Moscova a repetat acele ameninţări, creând nelinişte în lume prin neexcluderea posibilităţii de a recurge la arma supremă.

Pentru prima dată de la criza rachetelor din Cuba din 1962, lumea este expusă riscului unei apocalipse, a avertizat preşedintele american Joe Biden în octombrie.

„Nu a mai existat un anunţ public din partea Rusiei cu privire la o creştere a ameninţării nucleare din anii 1960”, a remarcat Avril Haines, directoarea Comunităţii Naţionale de Informaţii a SUA.

– „Ceasul apocalipsei” dat înainte –

Responsabilii ruşi au dorit ulterior să-şi clarifice afirmaţiile, precizând că vor folosi arme nucleare doar în faţa unei „ameninţări existenţiale”, fără a menţiona dacă au inclus în acest concept un atac vizând cele patru regiuni ucrainene anexate în septembrie de Moscova.

Deşi nu au existat semne ale unei mobilizări nucleare ruse, un grup de oameni de ştiinţă a anunţat în ianuarie, în „Buletinul cercetătorilor în domeniul nuclear”, că ceasul apocalipsei arată acum 90 de secunde până la miezul nopţii, apropiindu-se de ora fatidică la care oamenii de ştiinţă speră că nu va ajunge, totuşi, niciodată.

„Ameninţările abia voalate ale Rusiei privind recurgerea la arme nucleare amintesc lumii că o escaladare a conflictului – accidentală, deliberată sau din greşeală – constituie un risc terifiant. Posibilitatea unei scăpări de sub control a conflictului rămâne ridicată”, au atenţionat cercetătorii.

– Tratate în recul –

Această situaţie nu este doar rezultatul invaziei ruse din Ucraina, ci şi al blocării sau „decesului” tratatelor de limitare a armelor strategice, care au atenuat în mod semnificativ tensiunile în timpul războiului rece.

Tratatul ABM (1972) de interzicere a rachetelor antibalistice, care a fost multă vreme „cheia de boltă” a echilibrului nuclear dintre Statele Unite şi URSS, este caduc din 2002.

Cel privind forţele nucleare cu rază intermediară (INF), semnat în 1987, a expirat în 2019, după retragerile americană şi apoi rusă.

Iar pe parcursului ultimului an, tratatul cu privire la reducerea armelor strategice New Start (2011) încheiat între Statele Unite ale Americii şi Rusia, care limitează focoasele nucleare, a fost pus la grea încercare, Washingtonul acuzând din nou Moscova de nerespectarea sa.

– Arme „depăşite” –

Potrivit cercetătorului specializat în arme de distrugere în masă Pavel Podvig, ameninţările din partea Rusiei ar fi putut, în mod paradoxal, să facă lumea ceva mai sigură, prin aceea că le-a amintit noilor generaţii de existenţa pericolului pe care îl reprezintă armele atomice.

Acesta a apreciat că Rusia spera, fără îndoială, să încheie rapid ofensiva în Ucraina, deoarece dispune de arme nucleare. Dar, în schimb, Moscova s-a lovit de sprijinul acordat Kievului de NATO, la rândul său dotată cu arme nucleare.

Războiul a permis probabil să se înţeleagă că armele nucleare sunt „învechite”, este concluzia lui Pavel Podvig. După cum a putut constata Rusia, acestea „nu vă oferă securitate”, adaugă el.

– Respingere globală –

Cercetătorul insistă şi asupra puternicei reacţii de respingere venită din partea liderilor mondiali la declaraţiile Moscovei cu privire la forţa nucleară, în special din partea aliaţilor Rusiei India şi China. Aceste răspunsuri au întărit ideea că ameninţările nucleare sunt tabu.

În septembrie, premierul indian Narendra Modi i-a comunicat direct acest lucru lui Vladimir Putin.

În noiembrie, grupul G20 a declarat la sfârşitul unui summit organizat la Bali, în Indonezia – la care a participat Rusia – că utilizarea sau ameninţarea cu folosirea armelor nucleare sunt „inadmisibile”.

Şi mai ilustrativă, potrivit lui Podvig, a fost declaraţia comună a lui Joe Biden şi a liderului chinez Xi Jinping de la Bali.

Cei doi lideri au convenit că „un război nuclear nu ar trebui să fie purtat niciodată şi nu poate fi câştigat niciodată” şi şi-au subliniat opoziţia faţă de utilizarea sau ameninţarea cu folosirea armelor nucleare în Ucraina, conform acelei declaraţii.

Washingtonul, la rândul său, şi-a atenuat propria retorică, abţinându-se să repete că folosirea armelor nucleare ar avea „consecinţe catastrofale”.