Spectacolul interetnic de folclor „Uniţi prin Tradiţii” – o reuşită

DSC_0105Un public entuziast, prezent joi, 18 septembrie, la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, a aplaudat continuu evoluţia artistică a ansamblurilor de dansuri, a tarafurilor, soliştilor şi a prezentatoarei produselor gastronomice armeneşti, în cadrul spectacolului interetnic de folclor „Uniţi prin Tradiţii”. Au onorat invitaţia organizatorilor – Consiliul Judeţean Cluj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca şi Casa de Cultură a Studenţilor – , pe lîngă ansamblurile româneşti, reprezentanţii mai multor etnii de la noi din ţară: maghiari, evrei, romi, armeni, cehi şi slovaci. Spectacolul a fost deschis de managerul C.J.C.P.C.T. Cluj, dna Maria Marinela Istici şi reprezentantul Consiliului Judeţean Cluj, Mircia Giurgiu, care în cuvîntările lor au subliniat faptul că DSC_0084 mesajul întregii manifestări este conţinut chiar de titlul spectacolului: „Uniţi prin tradiţii”, acesta exprimînd necesitatea ca toate etniile din România să convieţuiască în respect reciproc, pace şi colaborare. Cei care au urcat primii pe scenă au fost componenţii Grupului folcloric „Mărişana” din comuna clujeană Mărişel, grup coordonat de profesorul Ioan Mariş. Aceştia au impresionat publicul prin autenticitatea costumelor şi prin dansul tradiţional, bătrînesc, specific zonei de munte pe care o reprezintă; a urmat Ansamblul Folcloric „Cerovina” din localitatea Valea Cerului – Bihor, afiliată Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România. Grupul folcloric şi-a început aDSC_0294ctivitatea în urmă cu zece ani, din dragoste pentru folclorul slovac şi din dorinţa de a păstra obiceiurile, tradiţiile şi cultura acestei etnii, idealuri care-i unesc pe toţi componenţii ansamblului. Iar rezultatele la care au ajuns sînt de excepţie, recunoscute şi în ţări precum Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Serbia şi Croaţia – dovada vie fiind şi receptivitatea publicului clujean la prestaţia lor artistică, care i-a răsplătit cu aplauze călduroase; o notă aparte de autenticitate a conferit în continuare spectacolului Grupul tradiţional de dansuri maghiare din Mera, acompaniat de Taraful „Rezeda” din Dej, cu o evoluţie de zile mari. Membrii săi, cu toate că au învăţat de la instructori jocul, reuşesc să transmită prin mişcările lor ceea ce au moştenit în domeniu de la bătrîni. „Au dansul în sînge şi prin atitudinea lor se simte că oamenii aceştia provin de la ţară şi, odată cu ei, şi autenticitatea jocului lor”, declDSC_0340ară coregraful Josef Both, unul din organizatorii evenimentului. A urmat apoi prezentarea, făcută de dna Steib Anna, pe un imens ecran, a unor preparate din bucătăria armenească. Referitor la acest moment, excelent receptat de public, trebuie menţionat faptul că în istoria zbuciumată a poporului armean gastronomia sa a constituit un element de bază prin care acesta şi-a păstrat, în timp, identitatea. Curînd a urcat pe scenă cea mai „galonată” trupă de dansatori romi din România, „Romafest” din Tîrgu-Mureş. Impresarul acestora este un cetăţean japonez, care a reuşit în cei cîţiva ani în care s-a ocupat de ansamblu să-i imprime o carieră ascendentă, de nivel internaţional, organizîndu-i zeci de spectacole în Europa, Asia şi pe continentul american, în Canada. Pe deasupra, „Romafest” a evoluat, pe bază de contract, din anul 2007 pînă în 2012 la Cirque du Soleil din Canada, unde au făcut senzaţie în rîndul spectatorilor care au venit să-i vadă. Perfect sincronzaţi şi extrem de rapizi în mişcări, tinerii dansatori romi au cucerit din prima clipă publicul clujean cu ritmul lor debordant, iar ieşirea de pe scenă, după prima lor evoluţie, a fost primită cu mult regret. Din fericire, aceştia erau planificaţi pentru încheierea spectacolului cu încă un program artistic, cel de „percuţie corporală”, tehnică de dans în care muzica e inexistentă, esenţial fiind ritmul şi viteza cu care dansatorii lovesc podeaua sau părţi ale propriului lor trup. O prestaţie de nivel înalt a avut, de asemenea, şi Ansamblul Folcloric „Cununa Apusenilor” al Casei de Cultură „Dumitru Sopon” din Gilău, împreună cu vlăstarul său mult mai tînăr, „Cununiţa Apusenilor”. Acest ansamblu, înfiinţat în anul 1983, şi-a primenit în permanenţă componenţa, ajungînd ca astăzi, în rîndurile sale să se numere copiii şi nepoţii dansatorilor de odinioară, dansatorii din Gilău fiind instruiţi, cîte şase ore pe săptămână, de către doi soţi devotaţi trup şi suflet jocului românesc, NicoleDSC_0355ta şi Ciprian Mureşan. Spectacolul a continuat cu Grupul tradiţional de dansuri maghiare din Vişea, comuna Jucu, subintitulat „Păstrătorii de tradiţii”. Un membru al grupului, Nagy Daniel, ne-a mărturisit, înainte de intrarea în scenă, că membrii săi practică un joc identic celui de acum 60 – 70 de ani, caracterizat printr-un „individualism” accentuat. Aceasta, pentru că fiecare jucăuş abordează jocul în propria-i manieră, neţinînd cont de nevoia de a-şi sincroniza mişcările în timpul dansului cu colegii de ansamblu. A delectat de asemenea asistenţa, cu vechi piese muzicale maghiare, solista Katona Annamaria, acompaniată de aceiaşi neobosiţi instrumentişti ai tarafului „Rezeda”, cu care cîntă de mai bine de trei ani. Formaţia „Mazeltov” a oferit publicului un micro-concert de muzică klDSC_0224ezmer. Practic, prin strădania de mulţi ani a soţilor Sulamita şi Vasile Socea, ansamblul clujean a devenit un fanion, atît în ţară cît şi în străinătate, al acestei muzici, specifice poporului evreu. Un punct de atracţie în program a fost şi evoluţia Ansamblului de jocuri tradiţionale din Frata, coordonat de instructorul Romulus Bucur. Ca, de altfel, la fiecare ieşire a lor în public, frătenii au impresionat prin acurateţea şi originalitatea stilului, elemente dublate şi de faptul că pe scenă s-au regăsit – nici mai mult, nici mai puţin! – decît trei generaţii de dansatori. Ca observaţie venită din partea specialiştilor prezenţi, bătrînii din ansamblu au jucat savuros – în ”legea” lor, inimitabilă, cu care au făcut de atîtea ori senzaţie în ţară şi străinătate. Jucăuşul cel mai remarcat din Frata a fost „veteranul” Dumitru Moldovan, în vîrstă de 68 de ani, unul dintre cei care de peste cincizeci de ani duce, cu onoare, mai departe tradiţiile jocului popular al zonei. „Joc din plăcere şi am ajuns cu jocurile frătene din America pînă-n Elveţia, Germania sau Franţa”, ne-a mărturisit acesta, cu nedisimulată mîndrie, după evoluţia grupului din care face parte.
Ca o scurtă concluzie, joi seară, la Casa de Cultură a Studenţilor, tradiţia populară a triumfat, spre deliciul sutelor de spectatori prezenţi în sală, demonstrînd, încă o dată, că limbajul artelor pus cu talent şi dăruire în scenă aduce linişte, pace şi înţelegere între etnii. Jocul popular tradiţional a fost, din nou, la înălţime!
Sorin GRECU

Articole din aceeasi categorie