Sondaj privind salariul minim european

România este ţara cu cea mai mică pondere a salariului minim în cadrul salariului mediu net, de numai 39%, iar introducerea unui salariu minim la nivel european, respectiv 60%, poate însemna un impact economic şi social deosebit de intens şi cu efecte greu de anticipat, susţine Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare al Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Consiliul realizează în prezent un Test IMM sub forma unui chestionar transmis membrilor săi şi publicat pe paginile de socializare ale organizaţiei.
Propunerea de introducere a unui salariu minim la nivel european aparţine socialiştilor europeni, prin care se doreşte stabilirea unui mod de calcul al salariului minim unitar la nivel european care să garanteze o serie de salarii minime adecvate. Prin introducerea salariului minim european se urmăreşte: stoparea migraţiei forţei de muncă, îmbunătăţirea nivelului de trai şi crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forţe de muncă.
Potrivit CNIPMMR, deşi la prima vedere această iniţiativă pare că va avea efecte pozitive pentru statele membre, în special pentru ţările mai slab dezvoltate din UE şi pentru cetăţenii europeni cărora li se garantează un nivel de trai satisfăcător, iar membri ai Comisiei Europene dau garanţii că, la stabilirea salariului minim se vor lua în calcul condiţiile economice şi sociale din fiecare stat membru, precum şi legislaţia internă cu privire la stabilirea nivelului salariului minim garantat, sunt ţări care privesc cu scepticism această problematică, analizând îndeaproape efectele negative pe care le poate avea.