Soluţiile pentru ieşirea din criză şi relansarea economiei, dezbătute la Cluj

Miercuri seara, complexul hotelier opera Plaza a găzduit ce de-al treilea eveniment organizat de senatorul PNL Marius Nicoară – candidatul USL la Primăria municipiului Cluj-Napoca – sub genericul „Îmi pasă de Cluj”. Axată pe tema „Business la Cluj. Despre criză şi viitor”, dezbaterea a fost moderată de fostul ministru al Economiei în Guvernul Tăriceanu, senatorul PNL, Varujan Vosganian.

La discuţii au participat peste 200 de reprezentanţi ai mediului de afaceri clujean, care au dezbătut problemele cu care se confruntă întreprinzătorii, dar şi modalităţile de dezvoltare a mediului economic din judeţ. Principala problemă semnalată a fost cea privind frecventele moficări ale legislaţiei în domeniu – în special a Codului fiscal, care, în opinia participanţilor a împiedicat dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri -, la care se adaugă fiscalitatea ridicată şi lipsa dialogului între autorităţile locale şi întreprinzători.  Potrivit celor prezenţi, soluţiile pentru dezvoltarea economiei clujene sînt strîns legate de menţinerea şi crearea locurilor de muncă – în special prin dezvoltarea parcurilor industriale –, de scăderea CAS-ului, precum şi, în general, de reducerea fiscalităţii la angajator.

Marius Nicoară, senator PNL, candidatul USL  la Primăria municipiului Cluj-Napoca:

În cadrul acestui ciclu ”Îmi pasă de Cluj”, am avut dezbateri cu mediul medical, cu mediul studenţesc şi acum cu mediul economic. Urmează dezbaterea pe problemele de învăţămînt – pe care o va modera domnul Ioan Rus – şi o dezbatere cu pensionarii, pe care o va modera doamna Mariana Cîmpeanu. Aceste dezbateri au scopul de a extrage seva din ceeea ce propun clujenii pentru Cluj, pentru viitorul meu program de guvernare pentru Primăria municipiului.

Între cele mai importante concluzii desprinse din dezbaterea de astăzi (miercuri – n.r.) ar fi faptul că clujenii şi oamenii de afaceri din Cluj aşteaptă să aibă parte de un mediu de afaceri predictibil, prietenos, nu unul în care să mergi cu palma întinsă, ci unul în care să mergi către oamenii de afaceri cu mîna întinsă pentru a le strînge mîna, nu a primi ceva de la ei. În viitorul meu program de guvernare, în mod cert se vor regăsi şi aceste elemente…. Eu am demonstrat acest lucru. Pe vremea cînd eram preşedintele Consiliului Judeţean am reuşit să atrag firme importante – Nokia, Emerson, Bosch, Siemens –, firme care au venit şi au fost bine primite. Pe de altă parte, vreau să sprijin şi mediul de afaceri local, pentru că, iată – una din întîmplările despre care s-a discutat legat de Mechel –, aflăm cu tristeţe că autorităţile locale şi cele guvernamentale nu s-au implicat aşa cum trebuia. În loc ca pentru autostrada care trecea pe lîngă combinatul din Cîmpia Turzii să se cumpere fierul beton de acolo, l-au importat din Turcia. Un fier-beton fără standarde europene, pe cînd aici se produce fier-beton la standarde europene. În plus, dispărea preţul de transport.

Iată cum se ajunge să se falimenteze un oraş monoindustrial, care va intra în paragină. Astfel de greşeli nu se vor mai face. Eu, cînd am negociat cu Nokia şi cu Emerson le-am impus, prin contract, să folosească inteligenţa clujeană, constructorii clujeni, în aşa fel încît să sprijinim mediul de afaceri local.

Horea Uioreanu, deputat PNL, candidatul USL la preşedinţia Consiliului Judeţean:

Ceea ce propunem noi este un parteneriat între administraţia locală şi mediul de afaceri – reprezentat prin Camera de Comerţ, dacă se poate. Un lucru pe care Clujul îl are, dar de care administraţia locală nu a profitat – un lucru aproape unic în ţară -, este posibilitatea de parteneriate cu mediul universitar.
Profesionalismul şi expertiza de acolo trebuie folosite în relaţia dintre oamenii de afaceri şi administraţia locală. Ceea ce nu s-a înţeles pînă acum este faptul că administraţia locală trebuie să sprijine mediul de afaceri, nu să-l condiţioneze şi să-l direcţioneze spre anumite interese legate strict de persoane din administraţie – lucru care a dus, la Cluj, la situaţii pe care nu le mai dorim.

Ioan Rus, om de afaceri, fost ministru de Interne, fost preşedinte al PSD Cluj:

Sînt iniţiativele candidaţilor noştri la Primărie şi la Consiliul Judeţean pentru a-şi fixa un program electoral cît mai solid cu putinţă. Sînt lucruri pe care le apreciez ca absolut necesare şi de bun simţ pentru un candidat – să afli întîi care sînt problemele pe care oamenii şi le doresc a fi rezolvate într-o comunitate şi apoi să-ţi construieşti programul cu care vii şi încerci să cîştigi…

Nemulţumirile (oamenilor de afaceri – n.r.) sînt enorme, nu le putem enumera. Unele se referă la un cadru legislativ de altă natură, altele se referă la un cadru fiscal de altă natură – nu toate sînt chestiuni ce ar ţine de competenţele liderilor comunităţilor locale. Unele, însă, ţin de oportunităţile locale şi de un management comunitar pe care cei care vor veni în fruntea comunităţii noastre să îl practice mult mai competent şi mult mai competitiv…  Nu aveam nevoie de două stadioane. Se putea investi suma de 10 milioane de euro la CFR şi era de ajuns. Aşa s-a cheltuit mai mult…

Momentan, economia ţării este un dezastru… Emil Boc este o ruşine naţională. Într-o firmă, într-o comunitate locală, într-o ţară, atîta timp cît tu eşti directorul general sau director naţional – adică prim-ministru –, atîta timp cît nici unul din capitolele în care ar trebui să relevi faptul că oamenii o duc mai bine, că sînt mai mulţumiţi, mai fericiţi, că infrastructura s-a dezvoltat, că suprastructura s-a dezvoltat, şi în nici una din acestea nu poţi să demonstrezi că s-au pozitivat, înseamnă că ai fost un slab sau extrem de slab conducător. Din nefericire, fostul nostru premier, clujeanul nostru, a fost un extrem de slab conducător…

Actualul premier, Mihai Răzvan Ungureanu, e deasupra lucrurilor. Încă nici nu ştie cu ce se ocupă acolo şi este posesorul adevărului absolut… În Transilvania spiritul comunitar este mai bine dezvoltat. Respectul faţă de muncă, respectul faţă de proprietate, respectul reciproc, alte tipuri de respect care sînt valori promovate şi în Uniunea Europeană sînt cu ceva mai bine conturate în această zonă decît în altele. Atunci, în interes naţional, ar trebui să ne constituim într-o locomotivă naţională, într-un vector care să coaguleze în jurul său toate forţele naţionale, pentru o dezvoltare mai rapidă, ca să putem spera că, vreodată, vom reduce decalajul dintre noi şi restul Europei.

Alexandru Cordoş, senator PSD:

Este foarte important faptul că în această serie de dezbateri, iniţiate de Marius Nicoară, am reluat dialogul cu cetăţenii, cu mediul de afaceri. Cînd vorbim de mediul de afaceri trebuie să ne uităm ce avem în jurul nostru să ne uităm ce am avut în urmă şi ce proiectăm pentru viitor. În judeţul Cluj, în ultimii ani, s-au pierdut foarte multe locuri de muncă. Avem din ce în ce mai mulţi şomeri. Au plecat investitori şi nu s-a pus nimic în loc – nu are sens să mai vorbim de Nokia, iată urmează compania Mechel, care disponibilizează aproape 1.000 de angajaţi.

De aceea, eu cred că soluţia poate fi, în primul rînd, dezvoltarea parcurilor industriale. Apoi, prin politici economice şi prin măsuri legislative cum ar fi reducerea CAS-ului, putem să păstrăm actualele locuri de muncă şi să începem o dezvoltare. S-a vorbit despre faptul că nu se foloseşte resursa umană, potenţialul economic al zonei – atît al municipiului Cluj, cît şi al judeţului. Aceste elemente sînt foarte importante. Prin urmare, primul pas este reluarea dialogului, apoi consolidarea mediului de afaceri.

De asemenea, e nevoie de o politică economică stabilă, nu cum s-a întîmplat pînă acum. Am atras atenţia că în ultimii patru ani Codul fiscal s-a modificat de 24 de ori. În această situaţie, nu putem vorbi de predictibilitate, nu putem vorbi despre nimic durabil – despre o dezvoltare durabilă -, ci vorbim de lucruri de moment, despre o lipsă de viziune şi, pînă la urmă, toate acestea duc la pierderea locurilor de muncă, duc la sărăcirea populaţiei şi la o foarte slabă dezvoltare a acestei zone.

Vasile Leordean, om de afaceri, fostul directorul general al firmelor LCS Conf şi Leotex Industries, fost preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj:

În primul rînd, oamenii de afaceri aşteaptă ca autorităţile locale să aibă un dialog cu ei. Cred că cea mai tristă şi cea mai nelalocul ei problemă care a fost în această guvernare a fost lipsa dialogului. Mai ales la Cluj, unde oamenii de afaceri sînt foarte serioşi – îşi plătesc taxele şi respectă statul şi legile – au fost puşi deoparte. De aceea a apărut ce a apărut şi în arhitectura oraşului, de aceea s-au făcut şi cartierele că ţi-e jenă să te uiţi la ele – pentru că nu a fost dialog şi au fost interese.

Al doilea lucru care m-a deranjat este aroganţa, care împiedică oamenii de bun simţ să aibă contact cu asemenea persoane. Pe mine aroganţa mă supără cel mai mult. E lucrul pe care l-am urît toată viaţa şi am să-l urăsc în continuare. Nu ai voie să te uiţi de sus la nimeni, decît atunci cînd te apleci să-l ridici – nici într-un caz ca să-ţi dai aere. Din păcate, politicienii noştri, în mare măsură, suferă de această boală, de aroganţă. Sper să se schimbe acest lucru şi cred că oamenii, comunitatea oamenilor de afaceri din Cluj vor lupta pentru a schimba această atitudine şi sper ca noii administratori ai municipiului şi ai judeţului să înţeleagă că dialogul este vital pentru ca treaba să meargă înainte… De asemenea, trebuie căutate soluţii pentru a micşora birocraţia. Birocraţia încurcă oamenii de afaceri în a lua măsuri urgente, utile şi benefice societăţii.

Varujan Vosganian, senator PNL, fost ministru al Economiei în Guvernul Tăriceanu, moderatorul dezbaterii:

E nevoie de un proiect naţional – care să se refere cel puţin la două lucruri: la infrastructură şi la competitivitate -, în care să fie definite ţintele, etapele şi resursele – cel puţin cele care ţin de bugetele central, respectiv locale – şi modalitatea de atragere a capitalului privat.

Unul dintre efectele unui astfel de program trebuie să fie şi dezvoltarea capitalului românesc, a clasei autohtone de întreprinzători, pentru că ea e cea care dă stabilitate economiei româneşti şi contribuie la emanciparea mentalităţilor. În condiţiile în care, în zonele strategice, 90% din capitalul privat este de provenienţă străină, în momente de criză capitalul respectiv se refugiază în zonele de origine şi creează vulnerabilităţi pentru economiile celelalte. E foarte bine că am avut capital străin, însă e bine ca investiţiile străine să intre în competiţie cu capitalul autohton…. Focalizîndu-ne pe zona locală, una dintre temele importante care au fost dezbătute s-a referit la birocraţia locală şi dificultăţile pe care le întîmpină cei care doresc să demareze o investiţie, o construcţie nouă.

Primăria trebuie să fie susţinător al capitalului clujean şi să deschidă oraşul către investiţii de acest fel. Clujul are de recuperat. După atîţia investitori care au plecat, iată că şi la Cîmpia Turzii începem să avem acum mari probleme. Clujul are de recuperat şi asta se poate face prin debirocratizare şi prin atitudine ospitalieră faţă de investiţiile private. În această privinţă, Marius Nicoară este un candidat deosebit de promiţător, pentru că are şi experienţă în domeniul afacerilor, dar este şi un om care, din poziţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, a arătat că poate să fie partener al mediului de afaceri.

Adriana STUPAR