Majorarea pensiilor cu 40% este constituțională

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizarea Guvernului cu privire la legea care prevede majorarea cu 40% a punctului de pensie, stabilind că actul normativ este constituţional.

La mijlocul lunii octombrie a anului trecut, Executivul a sesizat Curtea Constituţională în vederea exercitării controlului prealabil de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 – rectificarea bugetului de stat pe anul 2020.
În esenţă, Guvernul reitera în sesizarea adresată CCR argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice.
„În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, preciza Executivul.
Potrivit sesizării, parlamentarii „nu au identificat sursele clare de finanţare” pentru majorările propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, conform dispoziţiilor constituţionale.
„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv de 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei, aşa cum a modificat legiuitorul, şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune ‘un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05% din PIB)’. Or, execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini”, explica Guvernul.
Executivul susţinea că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza „analizelor şi studiilor de impact”, reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanţare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la „cel mai mic nivel posibil”.
„Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv al prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli. Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situaţia economică internaţională provocată de pandemie şi maximă precauţie în menţinerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetăţenilor”, arăta Guvernul.

Majorarea ”costă” 138 de miliarde de lei pe an

Efortul bugetar pentru aplicarea Legii 127/2019 prin care punctul pe pensie ar trebui să crească cu 40% este de 138 de miliarde de lei pe an, ceea ce în momentul de faţă este greu de suportat de către bugetul statului, a declarat ministrul Muncii, Raluca Turcan (foto).
„Există o lege 127 prin care pensiile ar fi ajuns să crească cu 40% de la 1 septembrie. Pentru ca această recalculare a pensiilor şi creşterea lor la 1 septembrie să fie de 40% ar fi însemnat ca în momentul intrării în vigoare şi publicării în Monitorul Oficial a acestei legi, adică în iulie 2019, să înceapă actualizarea tuturor pensiilor, evaluarea lor, astfel încât să urmeze procesul de recalculare. Pentru asta ar fi fost nevoie de un Ordin de ministru într-o guvernare PSD, în 3 luni, mai exact în 90 de zile, aşa prevede legea. Ceea ce nu s-a întâmplat. Deci, practic, aveam o lege în vigoare pentru care nimeni în guvernele anterioare celui de anul trecut nu a umblat pentru a începe procesul de recalculare a pensiilor. Mai mult decât atât, efortul bugetar pentru aplicarea acestei legi este de aproximativ 138 miliarde lei pe an, ceea ce în momentul de faţă este greu de suportat de către bugetul statului”, a explicat Raluca Turcan, citată de Agerpres.
Ea a adăugat că Guvernul Orban a decis ca pensiile să crească cu 14%, un cuantum suportabil, care să facă sustenabil procesul de majorare astfel încât să nu se ajungă la blocaje care, ulterior, să-i afecteze şi pe pensionari şi pe salariaţi.
Totodată, ea a subliniat că, în urma deciziei Curţii Constituţionale, conform căreia legea prin care se majorează pensiile cu 40% este constituţională, Parlamentul se va pronunţa în legătură cu ceea ce este de făcut în viitor.
„În Parlament, pe legea prin care noi am decis să crească pensiile cu 14% majoritatea PSD de la vremea respectivă a decis nu 14%, noi vrem în continuare 40%, fără să indice resursele cu care să putem suporta această majorare. Acum, în contextul deciziei Curţii Constituţionale, aşa cum Parlamentul a decis anul trecut menţinerea punctului de pensie care să aducă o majorare de 40%, la fel Parlamentul, după decizia Curţii Constituţionale, în actul legal de punere în acord a legislaţiei cu deciziile CCR se va pronunţa cu ceea ce este de făcut pe viitor”, a mai spus ministrul Muncii.
Raluca Turcan a reiterat că cifrele existente arată că pe Legea 263/2010 impactul este de 90 miliarde de lei „dacă nu se întâmplă nimic în sistemul de pensii şi rămânem pe actuala valoare a punctului de pensie”, iar dacă se va aplica Legea 127/2019, „creată oarecum artificial, din pix, cu valoare punctului de referinţă, de către PSD”, efortul bugetar este de 138 miliarde de lei pe an.
De asemenea, ministrul a menţionat că, atunci când se vorbeşte despre pensii cel mai important lucru ce trebuie garantat este plata lor, sustenabilitatea sistemului de pensii, dar trebuie să existe şi echitate şi contributivitate.
„Ca atare, în momentul preluării acestui mandat am decis cu toţii să creăm un grup de lucru de experţi prin care să răspundem acestor aşteptări pe care le au cei 4,9 milioane de pensionari, şi anume echitate, contributivitate şi sustenabilitate pe termen lung a plăţii pensiilor în România”, a punctat Turcan.
Întrebată de unde vor fi bani pentru majorare, ministrul Muncii a răspuns că în momentul de faţă este un buget alocat pentru pensii, iar anul acesta, în bugetul trimis Ministerului Finanţelor, se urmăreşte ca „cel puţin indexarea cu rata inflaţiei să se realizeze la nivelul pensiilor din sistemul public de pensii”.

Decizia majorării – la mâna lui Iohannis

Premierul Florin Cîţu a declarat că România nu şi-a permis în 2020 şi nu îşi permite nici în acest an o majorare a pensiilor cu 40% şi că Guvernul va creşte pensiile în baza calendarului pe care şi l-a asumat. „În acest moment, legea merge la promulgare pentru domnul preşedinte, care are două variante: să trimită la reexaminare în Parlamentul României sau să o promulge. Vom vedea care va fi varianta. ” a mai spus el.