Solidaritatea între generații în contextul migrației pentru muncă

• Situația vârstnicilor rămași acasă •

România se situează printre țările în care fenomenul îmbătrânirii demografice, definit ca o creștere a ponderii populației vârstnice, este bine instalat. Procentul populației de 65 ani și peste crește de la an la an: era 16,1% în 2010, 17,0% în 2015 și a ajuns la 18,9% în 2020, în timp ce valoarea la nivelul Uniunii Europene în 2020 este de 20,6% (Conform datelor furnizate de Eurostat). Pe baza proiectărilor demografice, se estimează că în anul 2050 ponderea vârstnicilor de 65 ani și peste va fi de 32,4%, peste media Uniunii Europene (care va fi de 29,7%). Chiar dacă situația demografică actuală este mai favorabilă României decât altor țări, deoarece generațiile consistente ca volum născute după 1967 sunt la vârstă activă, în viitorul apropiat ponderea persoanelor inactive (pensionari) va crește dramatic, punând o presiune crescândă asupra sistemului de pensii și de asigurări de sănătate. Întrucât înaintarea în vârstă vine cu o deteriorare a stării de sănătate, cu o slăbire a capacițății de a desfășura în mod independent o serie de activități zilnice, deci cu o creștere a nevoii de ajutor, este firesc ca populația vârstnică și relațiile dintre generații să se bucure de atenția specialiștilor.

Continuarea articolului este disponibilă doar pentru abonați...
Vă rugăm să accesați pagina . Nu sunteți încă abonat ? Abonați-vă

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut